Tema principala a Cursurilor din acest an: REUNIFICAREA ŢĂRII PÂNĂ ÎN ANUL 2018
Infiinţate la începutul secolului trecut, în anul 1908, cursurile Universităţii Populare de Vară „N. Iorga” de la Vălenii de Munte au fost, încă de atunci, o citadelă a spritualităţii româneşti. An de an aici se reîntâlnesc fiii rătăciţi ai neamului românesc, aflaţi dincolo de hotarele ţării, fără voia lor. Ne referim , în primul rând, la românii basarabeni, la cei din Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, dar şi la românii din Serbia, Ungaria şi Bulgaria supuşi deznaţionalizării.
Cursurile Universităţii din acest an au în prim plan o temă de importanţă majoră: reunificarea ţării până în anul 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. De altfel, însuşi Guvernul României este implicat în acest proiect de suflet, prin lansarea programului ROMÂNIA 100.
În acest context, Universitatea Populară „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte a devenit, în ultimii ani, un catalizator al ideilor unioniste şi al spiritului naţional, reunind o serie de personalităţi istorice şi culturale - uneori şi politice - care au reamintit rolul important avut de marele savant Nicolae Iorga în Marea Unire de la 1918 şi în conturarea identităţii naţionale a românilor din interiorul şi din afara actualelor graniţe ale ţării. Visul său a fost: UN SINGUR POPOR, O SINGURĂ ŢARĂ, ROMÂNIA.
Ediţia 2015 a Universităţii Populare „Nicolae Iorga”, desfăşurată în perioada 16-21 august, are ca invitaţi de onoare, remarcati la deschiderea Cursurilor, înalte personalităţi precum Rodica Paraschiv – prefectul judeţului Prahova, Irina Cajal – secretar în Ministerul Culturii, joi fiind anunţat şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, acad. Valeriu Matei - director al ICR Mihai Eminescu din Chişinău, acad. Alexandru Zub, ing. Mircea Cosma - preşedintele Fundaţiei Mihai Viteazul şi membru al Academiei de Ştiinţe Economice şi Culturale, precum şi gazda manifestării, Florin Constantin – primarul oraşului Vălenii de Munte. Moderatorul evenimentului este, ca în fiecare an, prof.Constantin Stere. În program mai figurează şi alte personalităţi: Prof.univ.dr. Petre Ţurlea, acad. Vasile Tărâţeanu, venit din Cernăuţi, acad. Răzvan Theodorescu, dr.Georgeta Filitti, dr. George Cipăianu, col.dr.Christophe Midan – ataşat militar francez în România, prof.univ. Corneliu Bucur, dr.Irina Dragnea-Comişel, prof. univ. Andrei Pippidi, arh. Călin Hoinărescu, prof. univ.dr. Anatol Leşcu, prof.univ.dr. Nicolae Şerban Tanaşoca, prof.dr. Sergiu Iosipescu, dr. Raluca Iosipescu ş.a.
Remarcabil şi aplaudat de către cei aproape o sută de cursanţi prezenti in sală a fost discursul acad. Valeriu Matei, care a precizat faptul că modelul acestei universităţi de vară a fost împrumutat şi peste Prut, la Sângerei şi Soroca, acestea reuşind anual, din 2013 încoace, să reunească un număr mare de basarabeni şi să contribuie la creşterea identităţii naţionale şi culturale. „Este un prilej mereu de a ne întâlni şi reîntâlni noi, cei preocupaţi de destinul culturii naţionale, de istoria noastră naţională, de viitor. Pentru mine este întotdeaua un prilej de comunicare şi de înălţare, este o mare bucurie care mă încarcă de energie să mă întorc dincolo de Prut şi să fac, în continuare, activităţile pe care le-am făcut dintotdeauna, de redeşteptare naţională, începută la finele anului 1986, când eram puţini, doar vreo trei scriitori atunci când a pornit revolta la Uniunea Scriitorilor. Trăim acum o perioadă a presiunii, peste tot parcă se simte o stare psihologică de presiune, în Basarabia este foarte pregnantă. La 5-600km de graniţa de est e război în toată regula. E o stare de spirit pe care trebuie s-o depăşim, pentru că avem noi un proverb, aşa cum spuneau străbunii, nu mor caii când vor câinii. Nivelul de conştiinţă civică şi naţională de dincolo de Prut e în creştere, mă bucur că tinerii sunt tot mai activi, vin cu propuneri, gândesc la viitor, iar lucrul acesta ne face să fim optimişti”, a declarat Valeriu Matei.
La rândul său, ing. Mircea Cosma a amintit despre „Marşul lui Ştefan cel Mare”, desfăşurat în această vară, când peste 1.000 de tineri unionişti din Republica Moldova au plecat pe jos din Chişinău până la Iaşi, ajungând ulterior cu trenul la Bucureşti, unde au desfăşurat o manifestaţie dedicată ideii de unire. De aici, un grup de vreo 75 de tineri a venit la Ploieşti şi Bucov, unde a fost convocat un „Sfat al Ţării”. Prilej cu care s-a alcătuit şi semnat un program de măsuri care ar putea duce la mult-râvnita unire, program care poate fi completat de către participanţii la Universitatea de vară. „În anul 2015, 27 de raioane din cele 32 existente in Republica Moldova sunt conduse de preşedinţi aparţinând partidelor de orientare europeană, iar peste 600 de primari din cei 892 sunt membri ai aceloraşi partide, ceea ce înseamnă că reromânizarea teritoriului dintre Prut şi Nistru are deja aceste rezultate care fac capabilă deschiderea gândirii spre anul 1918 şi un arc de cerc - 100 de ani, către 2018, care să readucă România aşa cum au gândit-o strămoşii noştri”, a spus Mircea Cosma. Gând reflectat şi de imensa Horă a Unirii, organizată la finalul primei zile, după depunerea de coronae şi jerbe de flori la bustul marelui savant.
În primele două zile au fost prelegeri şi mese rotunde deosebit de interesante, despre care voi relata pe larg la incheierea Cursurilor. Acum doresc doar să mai menţionez surpriza pe care am avut-o atunci cînd am remarcat-o în sală pe Maia Sandu, fost ministru al Educaţiei din R.Moldova. Când i-am solicitat un microinterviu, domnia sa a refuzat politicos. Numai că, peste câteva minute, Maia Sandu a fost invitată să urce la tribună pentru a-şi exprima gândurile.
“ Timp de aproape o săptămână mă aflu într-o mult-dorită vacanţă în România. Am vizitat locuri minunate din Transilvania, Muzeul Sării, Sighişoara, Sibiu, Braşov, acum vin aici de la Piatra Craiului, invitată fiind de dl prof.dr. Constantin Manolache. România este o ţară minunată, frumoasă, cu oameni prietenoşi. Universitatea de vară de aici este, într-adevăr, un templu al spiritualitii româneşti şi mă bucur să aud că în mijlocul principalelor prelegeri şi mese rotunde se află problemele românilor basarabeni. Sunt pe deplin de acord cu Valeriu Matei, care a vorbit despre anumite elemente aflate în priză la începutul anilor, când s-a declarat independenţa. Cred că nici acum, în 2015, nu am avut atâta sprijin ca atunci. Am trecut, apoi, printr-o perioadă de tranziţie extrem de dificilă, avându-i pe comunişti la putere. Apoi au venit aşa-zisele partide proeuropene, care nici ele nu au avut succes la populaţie, reformele economice inţiate având un impact social foarte mare. Ca economist de profesie, cred că se greşeşte grav în continuare prin faptul că nu se ţine cont de situaţia extrem de delicată în care se găseşte R.Moldova, atât din punct de vedere politic, cât şi economic-social. Eu ştiu doa că în scurta perioadă a mandatului meu la Ministerul Educaţiei am reuşit să stăvilesc corupţia şi frauda din din sistemul educaţional, prin măsurile luate la examenul de bacalaureat. Pentru prima oară în ultimii ani s-a obţinut un procent de promovabilitate a acestui examen cu peste 50 la sută, respectiv 54,14 la sută in sesiunea de bază, faţă de 44 la sută îm 2014. Am elaborat o serie de indicatori de performanţă pt. cei ce lucrează în domeniul educaţional, dar numai că aceste performanţe trebuie să fie retribuite corespunzător. Altfel, numărul celor care doresc să devină profesori va fi din ce în ce mai mic. Din păcate, în actualul jaf de peste un milliard din sistemul bancar, va fi imposibil să se mai găsească bani pentru salariile profesorilor. Motivul principal al reformei gândite de mine a fost: “să învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală!”. Pentru asta, copiii trebuie să gândească critic, aşa văd eu viitorul lor”, şi-a incheiat „exerciţiul de sinceritate” în aplauzele publicului, Maia Sandu.
