Sute de oameni au înfruntat drumul greu pentru a ajunge la Tabla Buţii, locul în care istoria este vie, locul unde ţi se face pielea găină doar când priveşti liniştea cimitirulului eroilor.



Anual, 6 august, ziua în care creştinii sărbătoresc Schimbarea la Faţă, la Tabla Buţii e sărbătoare. O sărbătoare care te face să simţi puterea României Mari.

În acest an, am ales să o iau cu mine la Tabla Buţii şi pe Cati, fetiţa mea care va împlini 7 ani peste câteva zile. Un copil destul de mic, care nu înţelege prea multe lucruri despre istorie.



M-a impresionat replica ei cand a intrat prima oară în Cimitirul Eroilor :”Uite, mami. Aici a coborât Dumnezeu şi e linişte. De aia a fost România Mare ca noi să venim până aici şi să simţim liniştea” . Cati e îndrăgostită de poveştile despre Unire, despre România Mare, iar duminică a învăţat că oamenii au murit pentru ca România să fie Mare. O lecţie pe care ar trebui să le-o explicăm copiilor de mici, nu să aşteptăm să înveţe la istorie despre războaiele mondiale şi despre alte momente mari din istoria românilor.

Ce ştie fiica mea despre Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii

Punctul Tabla Buţii este o trecătoare montană la înălţimea de 1400 m, în Carpaţii de Curbură. Prin această arteră se făcea legătura dintotdeauna între sudul Carpaţilor spre Muntenia cu Transilvania. În bătălia pentru trecători dintre armatele române şi cele germane, în zona Tabla Buţii au avut loc lupte îndârjite în octombrie 1916, aceasta zonă a frontului fiind un adevărat "Termopile românesc". După pierderi grele de ambele părţi, armata germană este respinsă, alungată până la intarea în Vama Buzăului la Strâmbu, unde românii obţin o nouă victorie decisivă şi în următoarele zile alungă armata germană până la Braşov



În urma bătăliilor din Primul Război Mondial, preotul din Ceraşu a adunat morţii din ambele tabere şi i-a îngropat pe locul bătăliei, pe fosta graniţă, acolo unde s-au jertfit, pe plaiurile de la Tabla Buţii. În anul 1919, supravieţuitorii luptelor, ca şi urmaşii eroilor, pentru păstrarea vie a recunoştinţei şi preţuirii istorice a jertfei lor, au conlucrat la amenajarea unui cimitir al eroilor.

În Cimitirul Eroilor din Tabla Buţii, o oază de linişte apărată de un zid de brazi înalţi până la cer, se găsesc mormintele soldaţilor români, dar şi nemţi care s-au jertfit pe plaiurile de la poalele Vârfului lui Crai, dar şi pe plaiurile din jur.

Apoi, localnicii din Ceraşu, dar şi români din toate colţurile ţării veneau la cimitirul din Tabla Buţii de 6 august, când se organiza o ceremonie de comemorare. Acest lucru s-a întâmplat până în 1948, când comuniştii au interzis pelerinajul. În 1985, primarul din Ceraşu, Ion Ogrezeanu, a început să se îngrijească de cimitirul rămas de izbelişte pentru atâţia ani. Din 1990 au fost reluate şi ceremoniile de comemorare de la 6 august.

2017 la Tabla Buţii

Ca în fiecare an, numeroşi politicieni au mers la Tabla Buţii pentru a fi alături de primarul Dumitru Duca la încă o ediţie a sărbătorii tradiţionale. Din păcate, liberalii au preferat să se relaxeze duminica şi nu au înfruntat căldura şi drumul anevoios. A fost totuşi un reprezentant al PNL Prahova care şi-a “stricat” duminica şi a mers la ceremonii: consilierul judeţean Dorin Tudora.



“Am încredere că sacrificiul eroilor români nu a fost în zadar şi că noi, toţi românii, vom purta în gând, mai mult că niciodată, idealul unităţii naţionale! Într-un moment ca cel de azi regăsim tot ce este mai bun şi mai demn în inimile noastre .”, a spus Bogdan Toader,preşedintele CJ Prahova, care a ţinut să îl felicite pe Dumitru Duca, primarul comunei Ceraşu pentru faptul că este sufletul “Columnei pentru Nemurire", denumirea oficială a manifestărilot de la Tabla Buţii. Iar preşedintele CJ are dreptate, pentru că Dumitru Duca, primarul de la Ceraşu, face ca an de an tot mai mulţi români să meargă la Tabla Buţii şi să înveţe istorie adevărată.



La manifestările de la Tabla Buţii au mai participat Ludmila Sfîrloagă, vicepreşedintele CJ Prahova, prefectul Mădălina Lupea, senatorii Robert Cazanciuc (preşedintele Comisiei Centenar) şi Radu Oprea, deputaţii Rodica Paraschiv, Laura Moagher şi Andrei Nicolae, consilieri judeteni, primari din foarte multe comune prahovene, reprezentanţi ai Academiei Forţelor Aeriene de la Braşov.

Festivităţile organizate, şi în acest an, impecabil de către Dumitru Duca, primarul comunei Ceraşu, s-au încheiat cu o defilare a detaşamentelor militare prezente la Tabla Buţii şi cu un spectacol folcloric. Trebuie să mai notăm şi prezenţa avioanelor Şcolii Superioare de Aviaţie, pilotate de studenţii Academiei Forţelor Aeriene, care au survolat, şi în acest an, pe toată durata ceremoniilor.

Şi dacă nu aţi ajuns nici în acest an la Cimitirul Eroilor, anul viitor cu siguranţă trebuie să mergeţi: vor fi 100 de ani de la Marea Unire, iar eroii de la Tabla Buţii vă aşteaptă cu o floare pentru a le mulţumi că trăim într-o Românie Mare (chiar dacă incompletă)