Curtea Constituţională a României a decis că Legea lustraţiei este neconstituţională, după ce a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia este definitivă şi general obligatorie.
În 7 martie, ÎCCJ a decis în Secţiile unite sesizarea CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii lustraţiei, Consiliul Superior al Magistraturii alăturându-se acestei poziţii.
Secţiile Unite ale Instanţei Supreme au luat această hotărâre după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.
În motivarea deciziei, ÎCCJ precizează că legea, în forma adoptată de Parlament după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale din 7 iunie 2010, în dezacord cu considerentele instanţei de contencios constituţional, instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi pe o culpabilizare generică, globală a categoriei profesionale a procurorilor.
De asemenea, în dezacord cu considerentul cuprins în decizia CCR - potrivit căruia lustraţia este permisă exclusiv cu privire la persoanele care "au luat parte efectiv la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului" - legea sancţionează toate persoanele care au deţinut funcţia de procuror, inclusiv persoanele care, în exercitarea funcţiei de procuror, nu au luat parte în întreaga lor carieră profesională la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului.
Totodată, consideră judecătorii ÎCCJ, noua formă a legii aduce atingere principiului neretroactivităţii legii consacrat de Constituţie, conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".
Din discuţiile de la CSM de la începutul lunii martie a reieşit că 165 de magistraţi vor fi afectaţi de această lege, printre cei afectaţi numărându-se inclusiv preşedintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu.
Procurorul general Laura Codruţa Kovesi declara, la începutul lunii martie, că din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public au fost angajaţi 161 înainte de 1989, iar 60 ocupă funcţii de conducere în acest moment.
"Noi am sesizat preşedintele Înaltei Curţi pentru a fi sesizată Curtea Constituţională, nu din perspectiva numărului de procurori care ar putea fi afectaţi, ci din perspectiva prezumţiei pe care legea o instituie, că dacă ai fost procuror înainte de 1989 ai făcut poliţie politică. Or, nu este aşa, avem foarte mulţi procurori care au fost criminalişti sau au lucrat în alte domenii şi nu cred că a pune o astfel de prezumţie asupra tuturor procurorilor, asupra unei întregi categorii profesionale, este constituţional şi corect", a spus Kovesi.
