Miercuri, 4 iunie 2014, poetul, publicistul şi dramaturgul basarabean Ion Proca s-a stins din viaţă, după o boală grea şi îndelungată, la Spitalul „Sfînta Treime” din Chişinău.
S-a născut la 1 decembrie 1945 (în aceeşi zi şi în acelaşi an cu preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma), în satul Coloniţa, judeţul Lăpuşna, azi raionul Criuleni. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, specializarea – jurnalistică (1972).
A fost şef de secţie la ziarul „Tinerimea Moldovei” între anii 1979 – 1981, redactor la revista „Femeia Moldovei” (1981 – 1991), iar din 1991 până în 2008 a fost redactor, secretar general de redacţie şi redactor-şef la revista „Glasul Naţiunii”. Proca a avut colaborări cu Glasul.md până în prezent.
În 1989, debutează editorial cu placheta de versuri „La o grindă de gutui”. Au urmat cărţile „Pe un mugur de pămînt”, „Prispe de sîmbătă seara”, „Coloniţa infinitului” (publicistică), „Peţitor de vînt” (poeme), „Părinţi” (versuri), „La Ţîpova-n chilie” (dramaturgie), „Mareşalul umbrelor” (roman), „Ridicarea” (proză) ş.a.
A mai semnat cărţi despre Nicolae Sulac, Emil Loteanu, Ion Dolănescu ş.a., precum şi cărţi de versuri pentru copii. A realizat numeroase interviuri cu personalităţi din România şi Republica Moldova.
În 2010, prin decret prezidenţial, Ion Proca a fost decorat cu „Ordinul de Onoare”.
Pe acest mare patriot basarabean, slujitor devotat al limbii române, am avut onoarea să-l cunosc în anul 2005, la Chişinău, cu prilejul unui proiect de colaborare transfrontalieră moldo-română a jurnaliştilor din presa locală, proiect iniţiat de Asociaţia Presei Independente din R.Moldova, la care am participat şi eu. Vestea morţii lui este cu atât mai mare…
