Ce face Cristian Tudor Popescu, când nu prea mai are ce face? În cadrul emisiunii Jurnal de seară de la Digi24, jurnalistul-invitat încearcă să răspundă la întrebarea-temă de reflecţie: Ce mai înseamnă, acum, Basarabia pentru români şi ce se ascunde în spatele dorinţei de unire, de ambele maluri ale Prutului? O întrebare vădit tendenţioasă, irealistă, aşa cum va fi şi răspunsul lui CTP: „În spatele dorinţei de unire se ascunde o mărire, o formă de naţionalism, o nostalgie a României mari. Ideea e să se mărească România, de fapt, asta e în spatele a dorinţei, să luăm un teritoriu şi să mărim România, nu e vorba de oamenii de acolo, de fraţii noştri, cum îi tot numesc marii noştri naţionalişti, pentru că ce se întâmplă cu oamenii ăia nu ne interesează. Pot să moară acolo, nu fac ştire, aici, în România”, spune jurnalistul.
În aceeaşi măsură, se poate pune şi întrebarea: Dar moldovenii de ce vor unirea? „Pentru că e o scurtătură spre UE. Şi asta o spune dna Pavlicenco, şefa PNL din R.Moldova, singurul partid care are în statut prevăzută unirea! Aşa ne văd pe noi fraţii moldoveni: ca o scurtătură către UE, nu ca fraţi. (...) Sună cinic şi trist, dar am fost de vreo trei ori în Basarabia, ştiu ce e acolo. (...) Eu, ca bucureştean, ca român din vechiul regat, în clipa în care îmi auzeau accentul ăsta al meu dă Bucureşti, nu pot să spun că erau foarte fericiţi. Nici nu mă urau pentru asta, dar nici nu se bucurau”, a povestit Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul consideră că „lucrul cel mai trist în legătură cu ce se întâmplă în Republica Moldova este locul pe care îl ocupă în ştirile din România, în presa din România. Nu ştiu dacă se califică pentru locul 4. Sau chiar deloc. Noi acum vom cădea în audienţa emisiunii, pentru că vorbim despre Republica Moldova. Probabil că ar trebui să moara vreo 1.000 de oameni în Piaţă, acolo, ca să ajungă pe locul 2-3 o ştire din Chişinău. Asta în ciuda faptului că aproape 70 % dintre români, potrivit unui sondaj recent, se declară în favoarea unirii cu Republica Moldova. Dar oamenii ăştia îi văd pe fraţii de peste Prut, cum sunt numiţi ei de 25 de ani încoace? Îi văd cu adevărat? Cu cine doresc ei să se unească? Şi eu doresc, dar cu cine dorim să ne unim, de vreme ce nu vrem să le vedem feţele acestor oameni, nu ne interesează vieţile lor, nu ne interesează ce se întâmplă? Şi se-ntâmplă lucruri cu ei, acolo, teribile! În clipa de faţă, Moldova este în pragul destrămării ca stat”.
„Stalin spunea că dacă într-o ţară sunt fracturi prea mari economice între diverse regiuni, posibilitatea dezmembrării e mare. Indiferent de poduri de flori, de Ştefan cel Mare, limbă, tradiţie, cultură, Ion şi Aldea Teodorovici şi ce mai vreţi dumneavoastră”, atrage atenţia Cristian Tudor Popescu.
O mare parte din vină pentru situaţia în care a ajuns Moldova o poartă şi actuala guvernare proeuropeană, spune Cristian Tudor Popescu: „Au compromis opţiunea proeuropeana acest guvern, pe bună dreptate. Ăsta nu e un guvern proeuropean, e un guvern pro-euro, pro un miliard şi ceva de euro (dolari – n.r.) furat din bănci, între care una de stat, şi nu se ştie cine. Sub acest guvern. Acolo se întâmplă – asta dă măsura întârzierii Republicii Moldova, se întâmplă ce se întâmpla în România la sfârşitul anilor 90 – fenomenul devalizării băncilor de către conducerile lor”.
Pe de altă parte, jurnalistul consideră că şansele Moldovei de a se îndrepta către un viitor mai bun sunt anihilate de aceeaşi mare problemă pe care o are cu o corupţie generalizată: „Oamenii ăia de acolo strigă să vină DNA, au şi ei o caricatură de DNA acolo, CNA îi zice, un fel de PNA al lui Amariei de pe vremea lui Năstase”.
În finalul emisiunii, CTP punctează: “Acolo se întâmplă lucruri extrem de grave, dacă ar avea alegeri anticipate, acum, ar câştiga partidele proruse. O evoluţie mai gravă decât asta e greu de imaginat”
Aceste declaraţii ale jurnalistului “dă Bucureşti” au ajuns şi la urechile basarabenilor, contrariaţi de faptul că CTP nu prea cunoaşte realităţile politice şi sociale ale moldovenilor din stânga Prutului. Dintre comentariile, deloc măgulitoare, apărute pe facebook , despre CTP, am ales doar spicuiri din comentariul decent al unei distinse intelectuale din Chişinău, dna Dina Diaconu:
“Nu-i chiar aşa, dle CTP!
În primul rând, ne deranjează faptul că şi românii, şi ruşii ne socotesc analfabeţi, cu toate facultăţile noastre. Eu, care am trăit 40 de ani în URSS, pot să recunoasc că nu cunosc bine nici limba rusă, pentru că în familie vorbeam româneşte şi nici limba română, fiindcă ruşii ne-au impus limba rusă şi alfabetul chirilic peste tot – şi la serviciu, şi în societate, şi în mass-media. Acum, majoritatea basarabenilor ne dorim ca toţi copiii şi nepoţii noştri să cunoască istoria adevărată, să cunoască limba neamului românesc, să cunoască şi să admire frumuseţile naturale ale Patriei. Şi asta nu se poate decât într-un singur stat unitar. Avem acest drept fiindcă ne-am născut din părinţi români – cetăţeni ai României. Numai România ne poate da acest drept, nu UE. Greşala înstrăinării Basarabiei a fost a statului român, a regelui Mihai, atunci când ne-au aruncat din nou în mâinile ruşilor. Acum, aceast greşală trebuie reparată tot de statul român. Şi nu ne mai umiliţi prin declaraţiile dtale referitoare la limba pe care o vorbim, care nu e diferită de cea vorbită de moldovenii din dreapta Prutului. De ce nu îi luaţi peste picior şi pe ei? Vă recomand să veniţi mai des pe la noi pentru a vedea pe viu realităţile. Nu ne mai numiţi fraţi mai mici ai României, pentru că suntem cetăţeni români pe picior de egalitate cu cei din România”.
La întrebarea redactorului de la Digi24, invit să răspundă două personalăţi politice, cu remarcabile realizări în relaţiile româno-moldoveneşti: Ludmila Sfârloagă şi Mircea Cosma., realităţi consemnate în presa prahoveană şi nu numai.
