Orice unificare costă. Istoria de după 1918 ne arată acest lucru, ca şi evenimentele mai recente. De exemplu, reunificarea germană a fost extrem de costisitoare. Se numără în mii de miliarde de euro. Iar la 25 de ani de la căderea Berlinului şi 24 de ani de la unificare încă există diferenţe uriaşe între est şi vest. Postul de televiziune Digi24 a realizat un reportaj despre cât ar costa o eventuală unire României cu Republica Moldova.
Cu cât se apropie mai mult de Uniunea Europeană, Chişinăul se apropie şi de România. Însă, în vreme ce moldovenii sunt cei care vor trebui să decidă dacă vor unirea cu România, românii sunt cei care trebuie să stabilească dacă vor să îşi asume costurile unei uniri cu Moldova.
Unirea României cu Republica Moldova ar fi mai presus de toate o unire economică. În acest moment, România are de şapte ori mai mulţi locuitori decât Moldova şi un Produs Intern Brut de 25 de ori mai mare, ceea ce înseamnă un PIB pe cap de locuitor de patru ori mai mare.
Unirea ar trebui să închidă această prăpastie, însă efortul financiar ar fi unul mare, îndeosebi din partea României. Cea mai mare problemă ar fi în administraţia publică şi în sectorul asigurărilor sociale, unde diferenţa între pensii şi salarii este semnificiativă.
Un studiu realizat de Fundaţia Universitară a Mării Negre arată că în Republica Moldova sunt 670.000 de pensionari, care primesc în medie pe lună aproape 66 de euro. După o eventuală unire, dacă toţi pensionarii din nou formata ţară ar primi 180 de euro pe lună, efortul suplimentar pe buget ar fi de un miliard de euro anual.
În acelaşi timp, studiul spune că ar exista un efort suplimentar de 550 de milioane de euro din egalarea salariilor bugetarilor români şi moldoveni.
Însă pensiile şi salariile bugetarilor reprezintă doar o mică parte din costurile unei uniri cu Moldova. Nivelul de trai de peste Prut nu poate creşte fără investiţii, atât de stat cât şi private.
Din cifrele bugetelor României şi Moldovei de anul acesta reiese că numai pentru investiţiile de stat efortul sumplimentar ar fi de 7,5 miliarde de euro pe an, bani care ar putea fi acoperiţi parţial şi din fonduri europene.
Pe 20 de ani, investiţiile publice ar trebui să se ridice la 150 de miliarde de euro. Iar experienţa altor uniri din istorie arată că investiţiile private nu vor depaăşi cu 20-30% această sumă.
Aşadar, efortul va trebui să fie susţinut de guvernul nou-înfiinţatei ţări, care ar urma să aibă graniţa de est pâna la Nistru, căci o unire nu ar include Transnistria. Având în vedere dimensiunile teritoriale şi economice ale României şi Republicii Moldova, o unire ar putea fi înfăptuită după mecanismele reunificării Germaniei.
Cel mai recent sondaj de opinie, realizat în primăvară, peste Prut arată că 52% dintre moldoveni sunt de acord cu unirea, în vreme ce 32% sunt împotrivă, iar 11% sunt indiferenţi.
Un alt sondaj realizat de IRES în noiembrie anul trecut arăta că 76% dintre români îşi doresc o unire cu Republica Moldova şi doar 18% sunt împotrivă.
Sursa: Digi24 şi Agora.md
