Prin intermediul prietenului meu Ion Magu, şef serviciu presă la Ministerul Mediului din Chişinău, am aflat o ştire realmente inedită: salvarea unei colonii de lilieci, descoperită de nişte muncitori, angajaţi ai firmei S.B. „Fainex” SRL, care efectuau lucrări de înlocuire a ferestrelor vechi cu termopane la un bloc al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie din Chişinău. Atunci cînd au desfăcut rama interioară din lemn a uneia dintre ferestre, muncitorii au găsit colonia. În urma sesizării operative a Ministerului Mediului către Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe, s-a reuşit mobilizarea unei echipe, coordonate de specialistul în lilieci Sergiu Andreev, care a extras vieţuitoarele din adăpostul descoperit, după care le-au transportat în cutii de carton la cavităţile subterane ale Rezervaţiei de lilieci „Ţiganca” de lîngă localitatea Cricova.
”Echipa de salvare a fost formată ad-hoc, implicînd prietenii de la Radio Vocea Basarabiei, Alex Nistriuc şi Veaceslav Tutunaru, care m-au ajutat pe tot parcursul operaţiunii şi mi-au asigurat transportarea cît mai grabnică a coloniei spre rezervaţia „Ţiganca”, dar au şi documentat evenimentul. Operaţiunea de salvare a coloniei de lilieci, care hibernau în tocul ferestrei a durat aproximativ trei ore, fiind transferată la o peşteră unde să poată supravieţui” – a precizat Sergiu Andreev, chiropterolog, membru al asociaţiei WISDOM, care a declarat pentru site-ul www.mediu.gov.md că această specie este protejată şi că a fost nevoie de o astfel de intervenţie pentru a le oferi liliecilor condiţii alternative de hibernare pînă în primăvară.
"Scopul acţiunii a fost de a salva această colonie, de peste 300 de exemplare de lilieci, care din cauza lucrărilor de reparaţii şi schimbare a ferestrelor urmau să fie nimiciţi sau cel puţin dezlocuiţi în plină iarnă, unde şansele de supravieţuire erau minime. Întrucît hibernau în tocul unui geam, aceşti lilieci deranjau studenţii şi profesorii prin zgomotul produs, dar şi prin mirosul degajat. Pentru a-i salva a trebuit să-i extragem din adăpost şi să-i mutăm într-un adăpost potrivit, în afara oraşului, mai departe de locul preferat la moment. Ca adăpost provizoriu a fost ales complexul minier al rezervaţiei de lilieci ”Ţiganca” de lîngă localitatea Cricova.
Nu este primul caz, cînd sîntem solicitaţi pentru a elibera blocul respectiv de colonia de lilieci. Prima dată s-a întîmplat cam un deceniu în urmă, cînd în mod similar a fost salvată o colonie de aproximativ 100 de indivizi ai aceleiaşi specii. Este oportun să menţionez, că în ambele cazuri angajaţii USMF au dat dovadă de operativitate şi atitudine responsabilă, fapt care a uşurat substanţial operaţiunea de salvare. De asemenea important este să ştim că această specie de lilieci este una protejată atît de legislaţia naţională, cît şi de acordurile internaţionale, în special Acordul EUROBATS, a cărei parte este şi Republica Moldova” - a explicat Sergiu Andreev. Potrivit acestuia, liliecii din clădirea Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” au început să hiberneze în lunile noiembrie-decembrie şi că "Liliecii eliberaţi în peşteră au avut posibilitatea să se liniştească după stresul transportării forţate, să-şi regrupeze forţele pentru a căuta un nou adăpost pe potriva preferinţelor lor biologice. Sîntem siguri, că în plină iarnă colonia nu va face tentative să găsească adăpostul vechi, dar va căuta alte adăposturi prin apropierea minelor de la ”Ţiganca”.
Liliecii sînt foarte conservativi în alegerea adăpostului. Pot să se reîntoarcă în acelaşi loc, chiar dacă au fost cu de-a sila alungaţi. În faţa salvatorilor-ecologişti s-a pus problema de a evita repopularea cavităţilor respective în timpul lucrărilor de schimbare a ferestrelor, unde se preconiza injectarea de spumă poliuretanică, soluţie mortală pentru lilieci.
La rîndul lor, angajaţii firmei S.B. „Fainex” SRL au declarat că, din cîte cunosc, liliecii sînt benefici în special pentru agricultură, deoarece se hrănesc cu insecte, care aduc daune culturilor.
Andrei Ursache, şef de secţie în cadrul Direcţiei Resurse Naturale şi Biodiversitate a Ministerului Mediului a precizat: "Cu cît sunt mai multe specii, cu atît biodiversitatea este mai mare şi relaţia noastră cu natura este mai bună. Toate cele 21 de specii de liliecii din RM se hrănesc cu insecte, iar cînd se pregătesc toamna pentru hibernat, consumă insectele din împrejurimi pe o rază importantă. Şi pe acolo pe unde au zburat, practic nu mai este nevoie să fie aplicate insecticide la culturile agricole, ceea ce păstrează echilibrul ecologic în natură. O colonie de 300 indivizi, similară cu cea salvată recent, poate ”curăţa” de insectele nocturne o suprafaţă de cîteva sute de hectare. Beneficiul liliecilor pentru oameni poate fi simţit direct, de exemplu, prin faptul că un singur liliac pitic, din specia Pipistrellus pipistrellus, în decurs de o noapte poate mînca pînă la 1500 de ţînţari”.
Liliecii din colonia salvată aparţin speciei „Nyctalus noctula”  au o durată de viaţă cuprinsă între 28 şi 30 de ani.