Timp de două decenii, Palatul „Gheorghiu”, un impozant imobil, monument istoric, situat în centrul oraşului, a fost scos de pe harta Galaţiului. Din cauză că era revendicat în justiţie şi avea un statut juridic incert, municipalitatea nu a putut aloca fonduri pentru consolidări sau reparaţii şi în toată această perioadă a ajuns în ruină. I-au trecut pragul cei care căutau lemne de foc şi au furat tâmplăria, s-au ocupat de ziduri şi hoţii de cărămizi, dar au trecut pe aici şi hoţii de fier vechi, care au luat o parte din şinele metalice pe care se sprijineau planşeele de la etaj.

Tot ce a reuşit să facă primăria a fost să închidă cu plase sudate accesul în clădire şi să pună pe faţadă „bulina roşie”, care avertizează că este cu risc seismic ridicat. În 2015, pe trotuarul de lângă pereţii palatului a fost construit un tunel pentru ca bucăţile de tencuială şi cărămizile desprinse să nu accidenteze trecătorii.

Construit pentru găzduirea elevilor săraci

Palatul „Gheorghiu” a fost construit în 1923-1925, pentru a găzdui 100 de elevi săraci. Simion Gheorghiu, preşedinte al Comitetului şcolar al Liceului „Vasile Alecsandri”, a investit în ridicarea sa şi mobilarea „Căminului elevilor secundari Simion Gheorghiu“ două milioane de lei şi alte 3 milioane pentru a se finanţa cazarea şi hrana elevilor şi cheltuielile de administrare a căminului. Imobilul cu două etaje era o construcţie solidă, ce a şi rezistat bombardamentelor din cele două războaie mondiale, care au pus la pământ aproape patru mii de case din Galaţi.

Structura de rezistenţă este din zidărie de cărămidă, bolţile sunt tot din cărămidă, iar planşeele de la etaj sunt din lemn, sprijinite pe şine de metal. În perioada interbelică, în spaţiile de la parter funcţionau braseria „Palace”, magazinul „Gioconda”, drogheria „Florenţa”. Se pare că la un moment dat Simion Gheorghiu ar fi vândut imobilul familiei Hagiamati. În 1951, palatul a intrat în proprietatea statului. În apartamentele de la etaj au fost mutaţi chiriaşi ai primăriei, iar în spaţiile de la parter s-au amenajat un restaurant, agenţia teatrală şi Biroul de Turism pentru Tineret.

Primarii au vrut să demoleze monumentul istoric

După 1990, a început declinul. Ca majoritatea primăriilor din ţară, Primăria Galaţi îşi rezuma atribuţiunile de proprietar al clădirii la încasarea chiriilor, fără să verifice starea clădirii care fusese înscrisă şi în Lista Monumentelor Istorice. Prin 1994, fostul primar Eugen Durbacă, ex-PSM, ex-PDSR, ex-ALDE, în prezent deputat din partidul lui Daniel Constantin, a vrut să demoleze palatul, dar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins cererea de declasare din Lista Monumentelor Istorice.

„Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a Străzii Domneşti, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric”, era răspunsul comisiei. Demersurile pentru demolare au fost reluate în 2003 de fostul primar PSD Dumitru Nicolae, care voia să construiască în locul său un sediu al municipalităţii, cu „Casa Cărţii” la parter. Ministerul Culturii a respins şi această cerere, impunând ca structura imobilului să fie refăcută cu obligaţia păstrării faţadelor.  

Lunga luptă din instanţă

Între timp, Palatul „Gheorghiu” a fost revendicat de mai multe persoane. Mai întâi a revendicat un apartament din imobil Bogdan Iacob, un fost chiriaş care susţinea că el cumpărase locuinţa, în contradictoriu cu Primăria, care susţinea că acel contract fusese anulat. Valentina Gherghevici a solicitat retrocedarea susţinându-şi calitatea de moştenitor cu un act de adopţie care fusese anulat de instanţă. Altă cerere de restituire in integrum a „Palatului Gheorghiu” a fost depusă de Mihai Popleşanu, care susţinea că este fiul Melaniei Caratanasis, care era sora lui Nicola şi Demonstene Hagiamati, cei care cumpăraseră imobilul. Melania, căsătorită cu Victor Popleşanu, a avut un fiu, pe Mihai Popleşanu, cel care a revendicat imobilul.

În aprilie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv acţiunea, iar Primăria Galaţi a redevenit proprietara Palatului „Gheorghiu” cu acte-n regulă după aproape două decenii de procese.

După 20 de ani

S-a ajuns la situaţia de acum în 20 de ani, dar între timp imobilul a ajuns o ruină. Primăria Galaţi a alocat 67.000 lei pentru expertizare, respectiv „stabilirea gradului de risc seismic şi a soluţiei de intervenţie în vederea consolidării imobilului”. După expertizare, ar urma să facă ceea ce îi recomandase Comisia Naţională a Monumentelor Istorice în urmă cu 23 de ani, adică să construiască o nouă structură de rezistenţă a Palatului „Gheorghiu”, păstrând faţadele. Consiliul Municipal Galaţi a discutat de posibila viitoare destinaţie a palatului, muzeu de artă vizuală sau incubator de afaceri pentru IMM-uri.