De dimineaţă, m-am întâlnit cu concitadinii mei din Cartierul Nord (Complexul ”Ideal”, Cameliei, blocuri turn, zona Kaufland).
După-amiază, am ajuns pe Andrei Mureşanu, Gloriei, Gheorghe Doja - blocurile din vecinătatea parcului.
Cu alte cuvinte, am trecut de la Ploieştiul anilor 60-65, la cel al anilor 80 şi, credeţi-mă, nu amintirile, nu oamenii, ci „ridurile” blocurilor vechi m-au făcut să simt asta.

Şi de această dată, aceleaşi probleme cu salubritatea şi îngrijirea spaţiilor verzi, dorinţa de a avea pieţe mai moderne şi mai bine aprovizionate, locuri de joacă mai moderne, mai multe, parcuri mai frumoase şi mai curate. Şi aici, părinţii sunt nemulţumiţi că, lună de lună, trebuie să scoată bani din buzunar pentru paza şcolilor ori pentru materialele de curăţenie de la căminul unde-şi duc copiii, ceea ce ştiţi că eu am promis că nu se va mai întâmpla!

Tinerii vor piste de role şi terenuri de tenis, vor piste de biciclete şi sunt nemulţumiţi de felul în care arată şi de locul în care este amplasat Parcul Municipal.

Mi-au cerut să le explic, în amănunt, cum voi proceda ca să putem înfiinţa, la Ploieşti, aşa cum am scris în programul meu electoral, un liceu sportiv. Au vrut să afle şi unde se vor înfiinţa acele clase în care să poată învăţa o meserie cerută pe piaţa muncii.

Mi-au spus că m-am gândit bine, pentru că sunt multe clase sportive în judeţ ai căror absolvenţi nu au unde să îşi continue studiile liceale şi că, dacă reuşim asta, ar fi bine să facem şi o pistă de atletism, şi patinoar. Şi, da, să găsim si o soluţie pentru un bazin de înot ”ca lumea”!
Ideea învăţării unor meserii utile li s-a părut, de asemenea, bună, pentru că nu toţi tinerii pot urma o facultate iar şomajul cu diplomă nu hrăneşte pe nimeni!

O să mă consult, zilele acestea, cu echipa şi o să vedem cum s-ar putea grăbi lucrurile, astfel încât, încă din toamnă, să putem pune în operă ce ne-am propus. Sunt sigură că Horia Toma, care mă poate ajuta şi să estimez numărul de elevi pe discipline sportive, va găsi o soluţie!

 

 

Ziua de 18 mai am împărţit- o între Mihai Bravu şi Nord.

Ca şi în zilele precedente, am stat de vorbă cu ploieşteni de toate vârstele. Le mulţumesc pentru timpul pe care au avut bunătatea să mi-l acorde!
Mihai Bravu, un cartier gândit pentru Ploieşti, când Combinatul Teleajen avea peste 10 000 de salariaţi, când se năşteau ”ceauşeii” şi când autobuzele de navetişti se înşirau, cu zecile, la capăt de traseu…)

M-am bucurat să văd foarte multe tinere mămici, unele cu copilaşii în cărucioare, la plimbare sau la cumpărături.
Ce şi-ar dori cel mai mult? Creşe, desigur, şi grădiniţe frumoase, cu program prelungit, de stat, nu private, pentru că au mai multă încredere şi costurile sunt mult mai mici.

Mai doresc şi o piaţă mai mare, modernă, iar ideea pieţelor volante, pe care am inclus- o în programul meu electoral, li se pare foarte bună.
Şi mai vor curăţenie şi măsuri drastice împotriva marilor poluatori.

Le- am spus că, din poziţia de ministru al Mediului, am făcut toate demersurile pentru dotarea Agenţiei de la Ploieşti cu o unitate mobilă de analiză a calităţii aerului şi că s- au dat amenzi foarte mari Combinatului Lukoil, care, acum, se află în perioada de conformare. Voi fi atentă la acest fenomen şi ca primar…

La marginea oraşului- pârâul Dâmbu este problema. Care aduce toate mizeriile adunate din amonte, deseori cu reziduuri petroliere.
Şi pentru acesta avem soluţia reabilitării albiei, pe proiectul pe care l- am susţinut ca ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor.
M- a durut sufletul să văd, însă, că oamenii de acolo şi- au pierdut şi speranţa, şi încrederea.

Doar când le- am explicat, în amănunt, întregul traseu al studiilor, proiectării, avizelor şi aprobării investiţiei au înţeles că nu le vând gogoşi de dragul unui vot. Şi că dacă, în 2005-2006, m- am dus la poarta lor ca viceprimar, noaptea, în pelerină şi cu cizme de cauciuc, cu echipajele de pompieri, să îi ajut să îşi scoată apa din curţi, nu aveam cum să nu îmi pese şi să uit asta, odată ajunsă ministru!

În patru ani, şi dacă o să trebuiască să merg zi de zi pe malul Dâmbului, vom termina cu mizeria şi inundaţia!
În Cartierul Nord, oamenii au o problemă foarte importantă: mulţi locuiesc în blocuri foarte vechi, ”cu bulină”, periculoase. Nu îşi pot vinde apartamentele, bani să cumpere altele nu au. Să înceapă lucrări de consolidare nu pot, pentru că nu au unde să locuiască pe durata acestora.
În aceste condiţii, desigur, au primit cu speranţă propunerile din programul meu electoral ”110 măsuri pentru Ploieşti”, între care se află şi construirea unor locuinţe verzi, de necesitate, care să le ofere condiţii optime de şedere, la nişte costuri de întreţinere minime.
Să ne ajute Dumnezeu să le facem cât mai repede!

Ploieştenii mi- au mai împărtăşit, astăzi, şi alte nemulţumiri, unele foarte uşor de rezolvat (cum ar fi igienizarea şi toaletarea vegetaţiei din parcul din vecinătatea Cimitirului Viişoara), altele- mai greu, dar nu imposibil: modernizarea pieţelor şi refacerea căilor de acces între blocuri, obturate prin lucrările făcute la liniile de tramvai pe Şoseaua Nordului şi, nu în ultimul rând, achiziţionarea de mijloace de transport în comun moderne.
Să mai amintesc despre curăţenie?

Nu mai este cazul.

M- am bucurat enorm să pot verifica, pe tot parcursul zilei, o dată în plus, că ideea amplasării noilor spitale judeţean şi de pediatrie, în sistem monobloc, în vecinătatea actualului Spital Judeţean de Urgenţă este bine primită de ploieşteni, inclusiv de către cei din Mihai Bravu, care chiar au venit cu sugestia înfiinţării unei linii de autobuz directe.