Un grup de jurnalişti din toată ţara, din care jumătate de la instituţii de presă ale unor comunităţi minoritare, a întreprins, în perioada 18-22 iunie, o vizită de documentare în Dobrogea, alături de reprezentanţii unor institute muzeale, de etnografie, istorie şi arheologie, dar şi de turism, în cadrul unui program al Departamentului pentru Relaţii Interetnice (DRI).
Vizita constituie primul pas în realizarea unei „Cărţi albastre a identităţii culturale a Dunării”, care îşi propune să realizeze un inventar al patrimoniului zonelor multietnice aflate de-a lungul fluviului european.
Iniţiativa DRI se înscrie în Aria 3 – „Cultură, turism şi contacte directe între oameni” – din Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), care are ca scop declarat coordonarea politicilor europene, astfel încât Dunărea să devină o importantă arteră de dezvoltare a Europei.
Strategia a fost aprobată în 2011 pentru mai multe arii din 14 ţări din bazinul dunărean şi vizează o perioadă de minim 10 ani.
În prima parte a vizitei de documentare a participat şi secretarul de stat Eniko Katalin Lacziko,
În cadrul vizitei în nordul Dobrogei, grupul s-a întâlnit cu reprezentanţii ruşilor lipoveni, romilor musulmani, italienilor, ucrainenilor, tătarilor, turcilor, evreilor şi grecilor, la Slava Cercheză, Babadag, Greci, Măcin, Murighiol, Dunavăţul de Jos, Tulcea, Crişan, C.A. Rosetti, Letea şi Sulina.
Traseul a cuprins, totodată, obiective de patrimoniul cultural ale comunităţilor minoritare din Dobrogea, precum mănăstirea ortodoxiei de rit vechi „Uspenia”, mormântul lui Sari Saltîk Dede, moscheea lui Ali Gaza Paşa, biserica”Santa Lucia”, carierele de piatră şi atelierele de lucru ale italienilor de la Măcin, cetatea şi mănăstirea Halmiris, monumentul cazacilor zaporojeni de la Dunavăţul de Jos, geamia şi sinagoga din Tulcea, cimitirul multietnic din Sulina.
Tot la Sulina, ansamblurile de dansuri ale ruşilor lipoveni şi grecilor au oferit o seară interetnică.
Rodica Precupeţu, şef serviciu programe al DRI, afirmă că, dacă patrimoniul natural al Dobrogei este cunoscut, despre cel uman se ştie mai puţin.
„Ne dorim să promovăm patrimoniul cultural al comunităţilor. Am pornit de aici, unde reprezentanţii minorităţilor colaborează bine. Sperăm ca încet-încet să contribuim la acest puzzel, legat de identitatea comunităţilor. La strategia europeană a Dunării, România şi Austria sunt iniţiatori. Dunărea e cea mai directă şi se pare cea mai profitabilă cale de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre Vestul Europei şi Est. Strategia de a reduce decalajele, pe mici regiuni, se pare că nu a prea dat rezultate. Se încearcă pe suprafeţe mai mari”, a declarat Precupeţu.
Potrivit acesteia, în grupul de lucru care urmează să se ocupe de această problematică „a la longue” vor fi atraşi şi istorici, poate şi sociologi, care, împreună cu reprezentanţii comunităţilor minoritare, să reuşească să pună în valoare tot ce au acestea şi poate fi văzut şi de alţii.
„N-o să fim aici nişte simpli vizitatori. Nu vrem să facem ceva amatoristic, ci, cu ajutorul unor specialişti, vă invităm să vă gândiţi ce vrei să valorificaţi, din ce aveţi, şi ce poate fi văzut şi de alţii. Nu există un buget, dar, pe exerciţiul financiar-bugetar european 2014-2020, pe aproape toate punctele s-au introdus puncte ce pot fi finanţate pe strategia Dunării. Comunitatea europeană agreează această idee. Această macrostrategie obligă toate ţările să coopereze”, a declarat Precupeţu, în cadrul uneia dintre întâlnirile cu reprezentanţii minorităţilor din Dobrogea.
