Grotescul strigă către Berilă Iancu: Ia maceta şi feliază-i păcatele cu dexteritate de brutar.
Maidanezul trage năzdrăvan de săculeţul cu pedigree, din care lacom înfulecă pe nerăsuflate. Face pipi pe blazonul partidului şi-l îngălbeneşte, iar acurateţea frazelor dispare. Şi de la el a pornit potopul! Se vorbea la mine-n sat, pe la Corneşti, de iobagii secolului 21, incompetenţi patronaţi de interesele unui croitor şi ale ciobanilor de partid. Experimentul cu întruchiparea prostiei s-a dovedit eşec, picând măgăreaţa pe oameni nevinovaţi. Aşa se întâmplă de fiecare dată, că vorba ceea... "Strâmbii i-au mâncat pe drepţi!"
La Ploieşti, mă minunez văzând nimfe ale administraţiei locale puturoase prin definiţie, cum aduc osanale spectaculoase unor persoane cărora până mai ieri nu le ofereau decât dispreţul.
Oraşul nostru este astăzi la răscruce de drumuri. A fost pus pe butuci de nerozi, aceiaşi care astăzi se miră de ce plouă cu datorii şi cheltuieli neprevăzute.
Chiar nu este evident cine se sacrifică astăzi pentru ploieşteni şi cine a fost pus doar pe jecmăneală?
Să ne spună ei, experţii datului cu părerea, cum au reuşit să debiteze hoţii publice din încasarea penalităţilor datorate cu bună ştiinţă unor abonaţi de partid.
Famiglia demagogilor PD-L-işti a prosperat din plin în toţi aceşti ani şi parcă doar au simulat o firavă opoziţie prin consiliul local municipal.
Raţiunea pentru care eşti nevoit să faci compromisuri este ceea ce consideri un bine public, însă alianţele şi asocierile cu PD-L-iştii s-au dovedit întotdeauna a fi păguboase şi falimentare pentru români. Cum oare vin distinşii liberali şi mint cu neruşinare dintr-o uniune cu clica PD-L-istă?
Se pare că ai noroc în viaţă şi ascensiune pe scara ierarhică a societăţii doar dacă cochetezi cu ciuma portocalie. Există o teorie care spune că iarba rea nu piere. Oare de aceea neruşinaţii constituiţi în cea mai sumbră haimana politică, astăzi şi-au pus aureole şi se proclamă salvatori?
Cum a ajuns escrocheria la rang de cinste, ne pot răspunde numai foştii PD-L-işti.
Se pare că au reuşit să se detaşeze cu uşurinţă de eticheta trădării şi a incompetenţei patentate, spălându-şi imaginea în faţa românilor.
Comportamentul în societate, caracterul, educaţia şi competenţa profesională nu sunt brevete obţinute la înscrierea într-un cerc vicios.
Ruşinea Ploieştiului cu rezonanţă naţională capătă tentă lirică. Goffy, creionat de spiritul hapsân e doar imaginaţie, pe lângă personajul devorator al bunului-simţ. Acesta din urmă, eşec al naturii, a reuşit să-şi impună preţ de o vreme stilul grosolan de gândire asupra comunităţii. Timpul său a spulberat încrederea, a îndatorat oamenii, i-a învrăjbit şi a promovat prostia.
Promovarea cretinilor prosperă din belşug în administraţiile locale. Cu toţii mitraliem politizarea, însă nepotismul, trântorii şi vagabondajul există.
Lăsaţi-i pe prietenii deşănţaţi ai lui Goffy să dea iama prin porumb cu vacile abonate la stat şi nu vom mai avea opţiuni spre normalitate.
