Joi, 21 septembrie 2017 - 4:57:49
EUR
EURO = 4.5987 RON
Moneda euro a scazut
USD
USD = 3.8593 RON
Dolarul american a crescut
rss
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

“Moştenirea” lui Ceauşescu, preluată aproape în totalitate de străini


7 mai 2015

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă de Fondul Monetar Internaţional.

Presată de FMI, ţara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi urmând a fi nevoită să-şi vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu.

Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI prin surprindere hotărând, după 1985, să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI şi a vânzărilor pe bursele internaţionale ale unor active ale Statului Român.

Din cauza FMI, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. În acelaşi timp, agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă.

Aşa se face că, începând din 1987, într-o ţară aflată sub un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.

Propaganda şi planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră deja în mişcare.

În martie 1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populaţiei. În plus, România mai avea în băncile sale un plus de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8 miliarde USD.

La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 25 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran şi  că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă.

Ceauşescu descoperise, încă din 1987, faptul că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare.

Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerţ Exterior) prin intermediul căreia  întreprinderile de comerţ exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea.

Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră,  până în 1987, circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care, în 2013, a ajuns să valoreze 250 miliarde euro.

Numai că, pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase, precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea, întrucât ele sunt evaluate azi la 6.000 de miliarde de euro!!!!

În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Se cunoaşte faptul că video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă au la bază microprocesoarele, la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă, precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.

Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise, împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care, cu o minimă investiţie , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că, imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conducea „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) şi la Întreprinderea de Metale Rare din Bucureşti –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?

Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?

Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?

Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării Economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR?

 Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.

Aşadar, Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD, pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România.

Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce a făcut China cu  Victor Ponta şi Traian Băsescu care au stat cu mâna întinsă la cerşit pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.

Trebuie să recunoaştem că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui Ceauşescu.

BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce, prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi disidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după lovitura de palat din 22 decembrie 1989.

Sub privirea guvernatorului BNR, Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR, împreună cu premierul Tăriceanu, a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex.

Cum din privatizarea BCR românii  încasaseră de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai aveau de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă, prin absurd, la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.

Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naţionale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obţinând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA.

În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.

Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc.

Doar o întâmplare a făcut ca, într-o conferinţă de presă a PRM, să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.

În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea de atunci a ministrului Industriilor, Radu Berceanu, licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, a fost acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.

De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu.

Legea minelor a fost modificată, astfel încât România să primească, din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce, de exemplu, în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.

Ioan POPESCU, 2014

(sursa : http://inforor.com)

 


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating
(229 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Din aceeaşi categorie:










loading...











































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


Clinica medicala Elit Medical din Ploiesti

Stomatologie Pediatrica - Clinica Stomatologica Copii

Cristi Cimpeanu foto

Scoala de Arte Frumoase Ploiesti



Horoscopul zilei

BERBEC TAUR
berbec In prima parte a zilei s-ar putea sa fiti nevoit sa luati o decizie dificila: vi se propune o colaborare avantajoasa, dar partenerul de viata nu este de acord sa munciti in plus. Ganditi-va bine inainte sa luati o hotarare! Va sfatuim sa nu faceti excese alimentare. taur Aveti sanse sa terminati cu bine o activitate importanta. S-ar putea sa gasiti, in sfarsit, solutii la anumite probleme ale familiei. Nu este momentul sa cumparati un obiect de valoare. Cel mai bine ar fi sa asteptati pana cand veti sta mai bine cu banii.
GEMENI RAC
gemeni Se pare ca intentionati sa va asumati mai multe responsabilitati la serviciu, dar va temeti ca superiorii nu vor fi de acord. Relatiile cu colegii de serviciu se anunta tensionate. Va sfatuim sa va ganditi bine inainte de a actiona. Stabiliti-va clar prioritatile! rac La locul de munca, superiorii va apreciaza, dar nu este cazul sa va asteptati la felicitari din partea colegilor. Ar fi bine sa nu spuneti chiar tot ce ganditi. Dupa-amiaza este posibil sa mergeti in vizita la o ruda mai in varsta. Eastrolog.ro va recomanda sa fiti prudent in afirmatii, daca vreti sa evitati o cearta.
LEU FECIOARĂ
leu In prima parte a zilei este posibil sa survina evenimente neprevazute, care va strica planurile. Nu este recomandabil sa va puneti mari sperante intr-o afacere, pentru ca s-ar putea sa fiti dezamagit. Va sfatuim sa va pastrati calmul. Micile probleme cu care va confruntati se pot rezolva destul de repede si, spre seara, va recapatati buna dispozitie. fecioara S-ar putea sa amanati plecarea intr-o calatorie in interes profesional, din cauza unei probleme minore de sanatate. Superiorii sau partenerii de afaceri vor intelege situatia. Va sfatuim sa evitati certurile, pentru a nu va agrava situatia. Acceptati ideea ca trebuie sa va odihniti!
BALANŢĂ SCORPION
balanta In prima parte a zilei este posibil sa aveti probleme la locul de munca sau in afaceri, din cauza zvonurilor lansate de o femeie invidioasa. La nevoie, puteti pune doi colegi fata in fata. Spre seara sunt sanse sa va regasiti linistea alaturi de partenerul de viata. scorpion Intuitia va ajuta sa aflati de ce si-a schimbat un prieten atitudinea fata de dumneavoastra. Temperati-va nervozitatea, pentru ca nu rezolvati nimic certandu-va! Astazinn este indicat sa evitati speculatiile.
SĂGETĂTOR CAPRICORN
sagetator S-ar putea sa fiti nevoit sa luati o decizie dificila cu privire la asocierea intr-o afacere. Sfaturile unei persoane cu experienta va pot ajuta sa intelegeti ca avantajele financiare nu justifica timpul cheltuit. Ar fi bine sa va ocupati mai mult de partenerul de viata si de familie, altfel s-ar putea sa regretati mai tarziu. capricorn S-ar putea sa va dati seama ca o femeie din anturaj va invidiaza. Nu este recomandabil sa provocati o discutie. Ar fi bine sa dati dovada de discretie. Va sfatuim sa va odihniti mai mult, daca vreti sa nu aveti probleme de sanatate.In a doua parte a zilei aveti ocazia sa va relaxati la o intrunire cu persoane apropiate
VĂRSĂTOR PEŞTI
varsator Relatiile cu partenerul de viata si cu prietenii ar trebui sa fie excelente. Avand in vedere contextul astral al zilei, eastrolog.ro va recomanda sa fiti prudent in afaceri si sa nu alergati dupa castiguri usoare. Dupa-amiaza puteti petrece momente placute in compania celor dragi. Nu incercati sa va impuneti punctul de vedere! pesti Este posibil sa vi se ofere un cadou cu valoare sentimentala deosebita. Nu este exclus sa incasati si de la locul de munca o suma de bani. Azi nu sunt recomandate calatoriile in interes personal, fiindca exista riscul sa cheltuiti prea mult si sa va certati cu partenerul de viata. Va sfatuim sa acordati mai mult timp celor tineri din familie.
Sursa: www.eastrolog.ro



ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 21 septembrie 2017
Autentificare
Responsive website newspaper by eng. Constantin Ianc
stiriactuale.ro