România ar urma să primească peste 6.300 de solicitanţi de azil, conform unei noi scheme de cote pentru ţările membre stabilită de Comisia Europeană, potrivit unei surse europene citate luni de Reuters.
Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanţi de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebuie să fie relocaţi alţi 4.646 de refugiaţi, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanţi de azil, dintr-un total estimat de 160.000.
Conform noilor cote naţionale stabilite de Bruxelles, Germania va primi peste 40.000 şi Franţa peste 30.000 din totalul de 160.000 de solicitanţi de azil care ar urma să fi relocaţi din Italia, Grecia şi Ungaria.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker urmează să dezvăluie miercuri noile propuneri. Oficiali europeni au afirmat că Juncker va propune relocarea a 120.000 de persoane în plus faţă de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite.
Din totalul de 120.000 de noi refugiaţi, Germania ar urma să primească 31.443, iar Franţa 24.031. Luni, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că ţara sa va accepta 24.000 de refugiaţi în următorii doi ani din cei 120.000 pe care îi estimează Comisia Europeană pentru întreaga Uniune Europeană.
Numeroase state membre au respins în iunie impunerea de cote naţionale obligatorii, însă în contextul în care primirile voluntare nu au ajuns la 40.000, iar numărul persoanelor care sosesc în Europa creşte semnificativ, Comisia Europeană, sprijinită de Germania şi Franţa, presează guvernele să accepte alocările stabilite de Bruxelles.
Miniştrii de interne europeni vor discuta despre propunerile Comisiei în cadrul unei reuniuni de urgenţă care are loc luni la Bruxelles.
Cei 160.000 de refugiaţi i-ar include pe care 66.400 care au ajuns în Grecia, cei 54.000 care au ajuns în Ungaria şi pe cei 39.600 care se află în Italia.
Italia şi Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiaţii care ajung în UE pe mare, în timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversând Balcanii.
Ungaria va beneficia, alături de Italia şi Grecia, de o excepţie de la sistemul de cote al CE. Premierul ungar a fost un oponent vocal al planului.
Refugiaţii vor fi distribuiţi conform unei formule care se bazează 40% pe produsul intern brut al ţărilor, 40% pe numărul de locuitori, 10% pe rata şomajului şi 10% pe câţi refugiaţi are deja fiecare ţară de dinainte de criza din acest an.
Marea Britanie este scutită de la politica de azil a UE, la fel şi Irlanda şi Danemarca.
Comisia intenţionează de asemenea să pună Turcia şi toate statele din afara UE din Balcanii de Vest pe o nouă listă cu ţări 'sigure', ai căror cetăţeni se vor confrunta cu o analizare accelerată a solicitărilor de azil pentru a se grăbi deportarea lor.
Tabelul de mai jos arată numărul solicitanţilor de azil pe care fiecare ţară ar urma să-i primească, atât conform propunerii iniţiale de 40.000 din luna mai, cât şi conform noii propuneri de 120.000 de refugiaţi suplimentari
