Mai multe case din Basarabia, Basarabia şi ale zone ale Moldovei ar putea fi aduse la Iaşi, în apropierea stadionului din Copou. Propunerea îi aparţine consilierului local Victor Bejan, care crede că astfel cel mai mare oraş din Moldova s-ar putea transforma cu adevărat într-o capitală regională.
„Cartierul Copou a fost dintotdeauna un cartier select al Iaşului. În acest areal, încă de la începutul secolului al XIX-lea, au fiinţat edificii de cultură, dar şi case de locuit ale protipendadei ieşene, clădiri de o frumuseţe deosebită: Jockey-Club, Casa Iamandi, Casa Negruzzi, Casa Prăjescu, Casa Cantacuzino, Casa Adamachi, Casa Kogălniceanu.
Unele sunt prezente şi astăzi, cu o arhitectură ce aminteşte de Paris sau de Viena, în care au trăit oameni de valoare, boieri, dregători, profesori universitari, scriitori, oameni de ştiinţă şi oameni de artă care au făcut cinste ţării.
Zona Copoului a fost, pe tot parcursul istoriei Iaşului, un loc de promenadă. Fie tineri, fie bătrâni, fie vară, fie iarnă, cetăţenii Iaşului dintotdeauna, la sfârşit de săptămână, vin din toate colţurile oraşului la plimbare în Copou. Bulevardul Copou, în urmă cu o sută de ani, era permanent străbătut de trăsuri sau caleşti vara şi sănii iarna. Ca şi atunci, şi azi Copoul oraşului celor şapte coline a rămas cel mai romantic loc din România”, argumentează consilierul Bejan de ce a ales zona Copoului.
Acesta mai crede că prin înfiinţarea unui Muzeu al Satului în Iaşi se încearcă evidenţierea „zestrei etnografice”, precum şi conservarea tradiţiilor din zona Moldovei, a Basarabiei şi a regiunii Cernăuţi.
„La atelierele de creaţie prezente la muzeu se vor pune în evidenţă o serie de meşteşuguri în parte dispărute, astfel ca tânăra generaţie să le cunoască şi chiar să poată să le practice. Pot fi amenajate ateliere de împletituri, de cusături, ţesături, olărit, pictură de icoane pe sticlă sau pe lemn, tâmplărie, potcovărie etc. Aceste ateliere vor avea şi standuri de expoziţie, dar şi de vânzare.
Pe aleile acestui muzeu vor circula şi câteva trăsuri pe timpul verii şi sănii, iarna. Grajdurile şi atelierele de reparaţii ale atelajelor vor fi amplasate în incinta complexului, dând un farmec în plus acestui muzeu în aer liber.
Toate festivalurile, târgurile, simpozioanele, concertele cu caracter folcloric, ce ar fi fost realizate în diferite locaţii din Iaşi, se vor organiza la acest muzeu. Cazarea participanţilor ar avea loc chiar în hotelul sau căminul muzeului”, mai spune Victor Bejan, citat de Ziarul de Iaşi.
