Statul nu mai susţine cuplurile care apelează la fertilizarea in vitro, nu pentru că populaţia ar fi întinerit suficient, ci din lipsă de bani. Fără decontare, românii nu îşi permit aceste proceduri, ceea ce poate însemna declinul unei pieţe înfloritoare în ultimii trei ani
În perioada programului naţional, România a devenit ţara cu cele mai multe clinici de fertilizare din Europa, potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota. A fost o efervescenţă pe piaţă, mult temperată acum de întreruperea decontărilor. Până şi jucători mari din piaţa serviciilor medicale private de sănătate, cum ar fi MedLife, Regina Maria sau Polisano, au investit atunci în această nişă. „Din punctul de vedere al necesarului, potenţial de creştere există, dar este limitat mult de capacitatea de finanţare, acoperită integral de populaţie. Multe clinici, mai ales cele noi, lucrează la capacitate minimă“, spune Laura Dracea, directoarea clinicii de profil Gynera.
Potenţialul este susţinut de statistici: 30% dintre româncele de peste 35 de ani sunt infertile, procentajul ajungând la 50% în cazul celor cu vârsta de peste 40 de ani. „Multe cupluri cu o carieră solicitantă sau care aşteaptă să îşi asigure întâi un confort financiar aleg să amâne conceperea unui copil până la vârste la care fertilitatea scade în mod natural“, spune Laura Dracea.
1 milion de euro a cheltuit statul în cei doi ani de program naţional în care 200 de cupluri au beneficiat de procedura de fertilizare in vitro.
