Meteorologii spun că secetă se prelungeşte. Ploile slabe din ultimele zile nu au nici un efect. Bătrânii povestesc coşmarul prin care au trecut în copilărie.
Agricultorii s-au bucurat de ploile din ultimele două zile. Meteorologii spun că nu au fost suficiente şi că secetă este extremă în sudul şi estul ţării. Bătrânii fac comparaţie cu anul 1946, când mâncau coaja copacilor de foame.
Recoltele sunt uscate, fântânile nu au apă, pământul este crăpat, iar ţăranii îşi vând vitele pentru că nu au cu ce să le hrănească.
Agricultorii spun că recoltele sunt compromise în proporţie de 80 -100%. A plouat în weekend, dar în cantităţi mici şi doar la Slobozia, în judeţul Ialomiţa, au fost 43 de litri pe metru pătrat.
„Se poate face comparaţie cu secetă din anul 1946, dar atunci nu a plouat nici un strop de apă mai mult de 56 de zile.
Atunci, la Săcele, nu a căzut nici un strop de apă timp de 192 de zile.
Acum perioadă este mai scurtă, dar prognoza pentru lunile august şi septembrie indica perioade calde şi precipitaţii slabe.
Luna octombrie este, de regulă, cea mai secetoasa din an. Mama mea, Vasilică, are acum 82 de ani, mi-a povestit despre foametea din 1946, care venea după o secetă prelungită.
Ea spune că a fost cumplit: erau flamazi, se mânca ciorba de corcoduşe, mămăligă din ovăz.
În 1946, recolta la grâu a fost de 150 -300 de kg/ha, adică foarte puţin.
Rozătoarele şi iepurii de câmp au ros tot ce au găsit, iar pomii fructiferi au avut roade puţine", ne-a povestit meteorologul Viorica Dima (foto stânga), de la ANM.
Şi atunci, ca şi acum, fântânile au secat, râurile şi pârâurile abia se zăresc în albie, iar acumulările hidrologice sunt la sunt cote de criză.
Prognozele ANM arată că în Bărăgan, Dobrogea şi Moldova, secetă este extremă.
Asemănări cu marea seceta din urmă cu 66 de ani
Seceta meteorologică. În 1946, nu a plouat între 56 şi 192 de zile consecutive, în funcţie de zonă. În 2012, nu a plouat mai mult de 40 de zile.
Seceta pedologică. Umezeală în sol este foarte scăzută.
Seceta freatică. Pânza de apă freatică se afla la mare adâncime.
Seceta hidrologică. Dunărea, Oltul râurile şi pârâurile sunt la nivele extrem de scăzute, acumulările hidrologice sunt la cote de criză.
Numărul de incendii este foarte mare.
Culturile de grâu, porumb şi floarea soarelui sunt calamitate, în proporţie de 80 -100%.
