Acesta a fost din Cezareea Capadociei şi a trăit pe vremea împăratului Iulian, cel lepădat de credinţă. Născut şi crescut din părinţi credincioşi, de neam bun şi mari dregători în cetate şi-a petrecut viaţa în dreapta credinţă şi în fapte bune, ajutând pe săraci, având înţelepciune şi viaţă neîntinată.
În acest timp împăratul Iulian îi silea pe oameni să se lepede de Hristos şi să se închine idolilor. Auzind acestea şi văzând mulţimea de păgâni din Cezareea mergând să aducă jertfe la praznicul idolilor, îndată după săvârşirea nunţii sale legiuite, Eupsihie s-a umplut de râvnă şi cu mulţime de creştini s-a dus şi a sfărmat idolii, iar capiştea a dărmat-o până la temeile.
Fapta aceasta l-a mâniat cumplit pe împărat, iar Sfântul cunoscând pătimirile ce îl aşteaptau, a împărţit averea săracilor şi se pregătea pentru muceniceasca nevoinţă, în postiri şi în rugăciuni. Chinuit cumplit, ostaşul Lui Hristos nu s-a supus şi atunci l-au spânzurat de un lemn şi i-au tăiat capul cu sabia.
După moartea împăratului, poporul din Cezareea a zidit o biserică frumoasă în cetate, deasupra mormântului Sfântului Mucenic Eupsihie.
