Nu puţini dintre prietenii sau cunoştinţele mele, care ştiu de numeroasele deplasări pe care le fac în Moldova din stânga Prutului – Cealaltă Românie, cum şi-a intitulat una dintre cărţile sale regretatul patriot basarabean Andrei Vartic – se arată miraţi şi nu înţeleg faptul că această bucată de pământ românesc este deosebit de frumoasă şi atractivă. Da, este adevărat că basarabenii trăiesc în cea mai săracă ţară din Europa, dar asta-i o altă poveste. Tristă!
Pentru azi vă propun o excursie imaginară într-o foarte atractivă localtate aflată pe malul stâng al râului Nistru: REZINA.
Rezina (mai demult Rezina-Târg) este un oraș din Republica Moldova, reședința raionului omonim, situat pe malul drept al Nistrului, la 98 km de municipiul Chișinău și la 3 km. de gara oraşului Râbnița. Cea mai importantă întreprindere din Rezina este Fabrica de ciment, sucursală a Lafarge România.
Localitatea are un profil turistic atractiv, datorită obiectivelor turistice naturale din preajmă. În sudul orașului, la circa 4 km, se găsesc niște foste chilii și lăcașuri de rugăciune săpate în calcarul unor înălțimi. Ele datează de 800-900 de ani. În consecință, în apropierea acestui sit, a fost întemeiată mănăstirea Saharna.
Atestarea documentară a localităţii este datată 5 februarie 1495. Informația vine din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, când un oarecare diac Matei scria, la Iași, că se vinde "…un sat pe Nistru, la gura Rezinei, lîngă moșia satului Țareuca, unde a fost Alexa, vataman…" Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Rezina este calificată ca târg, pentru că, abia în secolul al XIX-lea, localitatea devine centru de voloste. Începând cu anul 1940, în urma ocupării Basarabiei de către URSS, a devenit centrul administrativ al raionului cu același nume. Dar dezvoltarea urbană a început abia de prin anii 1970.
Populaţia Rezinei este de circa 14000 de persoane, peste 80 la sută fiind moldoveni/români.
Numele satului, după părerea cercetătorului Anatol Eremia, a fost preluat de la hidronimul Rezina, adică de la numele râulețului Rezina, care pare să aibă la bază numele unei moșii, pe stăpânul căreia îl chema Răzanu și în apropierea acestei moșii, sau chiar pe teritoriul ei, curgea râulețul care a fost numit Rezina.
Până în anul 2002 suprafața Rezinei era de 100,08 km2, însă din 2003 ea constituie 33,52 km2 datorită faptului că unele localități rurale care intrau în componența localității au fost transformate în primării separate. Din totalul terenurilor 1.777 ha constituie terenurile cu destinație agricolă sau 46,2%. Toată zona aferentă Rezinei, situată pe malul râului Nistru, este foarte pitorească. Un interes deosebit prezintă două rezervații naturale: Saharna (de 670 ha) și Țipova (de 430 ha). De o rară frumusețe este râulețul Saharna, care formează 22 cascade mici. Printre cele mai impresionante se numără „Cascada Țiganului” cu înălțimea de 4m și lățimea de 6m, însuși bulboaca având adâncimea de 10m. Rezervația naturală Țipova se întinde pe vechile terase ale Nistrului și pe valea râului Țipova, care, curgând prin defileu, formează mai multe cascade cu o înălțime de 10–16 m. Pe malul drept al acestui râu, între văgăuna Blănăriței și Valea-Satului, se mai păstrează urmele unei fortificații getice.
