În urmă cu aproape 9 luni, firma WebDigital a redus programul de lucru săptămânal la 4 zile. După o analiză, reprezentanții companiei spun că vor continua experimentul, pentru că au avut de câștigat și clienții, dar și angajații și acționarii.
„Am analizat primele date în urma programului de 4 zile lucrătoare pe săptămână, anunțat în septembrie 2016. Rezultatele obținute arată că experimentul și-a atins primul scop: acela de a vedea dacă productivitatea poate fi menținută în condițiile reducerii timpului de lucru cu 20%. Drept urmare, vom menține săptămâna de 4 zile lucrătoare până în luna iulie 2017”, scrie pe site-ul WebDigital.
Reprezentanții companiei au hotărât ca ziua de luni să fie liberă, întrucât, potrivit unor studii, în prima zi de săptămână angajații nu dau randament.
De anul trecut, în Suedia, ziua de muncă are șase ore în foarte multe companii. Reprezentanții firmelor care au pus în practică această reducere a zilei de lucru spun că vor prin această metodă să crească productivitatea, iar angajații să fie mai fericiți.
Potrivit The Independent, un centru Toyota din Gothenburg, al doilea oraș ca mărime din Suedia, a luat decizia de a reduce numărul de ore într-o zi de lucru în urmă cu 13 ani, iar potrivit unui studiu pe care l-au făcut, angajații au devenit mai fericiți și a fost o creștere a profitului.
Decizia de micșora timpul de lucru nu e încă o regulă în Suedia. Însă, de aproape un an, mai multe companii mici testează programul de lucru de șase ore. Pe perioadă scurtă, acest lucru înseamnă costuri suplimentare, pentru că e nevoie de mai mulți angajați. Însă cercetarea dorește să demonstreze dacă reducerea zilei de lucru la șase ore se traduce prin creșterea productivității.
„Munca a devenit un scop în sine. Productivitatea s-a dublat în anii ’70, astfel încât teoretic avem posibilitatea de a reduce ziua de lucru chiar și la patru ore. Estimarea costurilor unor astfel de scheme este o sarcină dificilă”, e de părere Brigitta Olson, un cercetător de la Universitatea suedeză Lund care studiază efectele reducerii timpului de lucru.
Acest experiment se face și în sectorul public. Conducerea unui cămin de bătrâni a decis ca asistentele să treacă, pe același salariu, la un program de șase ore. Au fost și costuri mai mari cu personalul, însă acestea au fost compensate cu o mai mare atenție și o mai mare eficiență a asistentelor la locul de muncă.
„Ziua de opt ore de muncă nu este atât de eficientă pe cât se crede. E o provocare importantă să rămâi concentrat timp de opt ore la muncă. Pentru a face față, pe lângă muncă adăugăm și alte lucruri și facem pauze pentru a face față mai ușor la muncă. De asemenea, avem probleme și cu viața personală”, e de părere Linus Feldt, CEO-ul unei companii din domeniul IT.
Unul dintre cele mai importante proteste pentru schimbarea programului de lucru a fost în anul 1872, atunci când circa 100 de mii de lucrători din New York, cei mai mulți din industria construcțiilor, au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore, fără micșorarea salariului. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”. Cu timpul, această rezoluție ar fi devenit un model în aproape toată lumea.
