Primarii şi consilierii locali care au semnat declaraţii simbolice de unire cu România spun că sunt intimidaţi. Într-o conferinţă de presă la IPN, primarul oraşului Cimişlia, Gheorghe Răileanu, a arătat un document din partea Cancelariei de Stat, în care se spune că ar fi încălcat mai mule legi, chiar şi Constituţia.
Edilul afirmă că prin declaraţia de unire semnată se recunoaşte Actul Unirii de la 1918, în contextul marcării în acest an a centenarului unirii. Legitimitatea declaraţiei este confirmată de dreptul la opinie.
„Sunt un unionist convins. Procesul e pornit. Nimeni nu îl poate opri. Întrebarea este când? Şi cu cât mai repede se va întâmpla, cu atât mai puţin va avea de suportat în toate planurile cetăţeanul Republicii Moldova”, a declarat Gheorghe Răileanu, care spune că e gata să meargă şi în instanţă pentru a-şi apăra dreptul la opinie.
Vasile Năstase, membru al asociaţiei obşteşti Centrul de protecţie a drepturilor fundamentale „Sirius”, susţine semnatarii declaraţiilor de unire şi i-a îndemnat pe primarii şi consilierii implicaţi să desfăşoare acţiuni concrete pentru a grăbi unirea statelor româneşti.
„Vreau ca România să ia atitudine faţă de acest stat (Republica Moldova), pentru că din naştere suntem români”, a adăugat Vasile Năstase. Anatolie Petrici, membru „Sirius”, spune că votarea de către primari şi consilieri a declaraţiilor de unire cu România nu creează efecte juridice şi nu implică excluderea acestor localităţi din componenţa Republicii Moldova. Până astăzi, 21 februarie, 40 de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire cu România.
Asociaţia a făcut un apel către toţi oamenii să vină la 25 martie în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru a vota o declaraţie de recunoaştere a valabilităţii Actului Unirii din 27 martie 1918.
Tot atunci să ceară celor două parlamente, de la Chişinău şi Bucureşti, ca la şedinţa comună din 27 martie, de la Bucureşti, să voteze o hotărâre de recunoaştere a valabilităţii Actului Unirii şi să-l aplice.
