Un motiv în plus pentru convertire, ar zice unii. Posibil, mai ales în cazul acelora pentru care religia nu reprezintă decât o pârghie pentru îndeplinirea altui scop: acela de a beneficia de încă 6 zile libere în plus pe an, adică aproape o treime din durata minimă a concediului de odihnă anual, scrie siteul http://www.dobrinescudobrev.ro
Sursa citată scrie că art. 139 din Codul muncii face anumite distincții:
1. Aparțineți cultului creștin? Beneficiul rezultă din interpretare.
Cu toate că, la o primă vedere, am putea crede că legiuitorul face diferență doar între creștini și musulmani sau evrei, de fapt, unica interpretare posibilă a art. 139 din Codul muncii este că cele 6 zile libere în plus pe an se aplică și pentru alte culte creștine decât cel ortodox, deoarece unei reglementări generale nu poate să-i corespundă decât o aplicare generală (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).
Alin. 1 al art. 139 nu face distincția între cultele creștine, astfel că, dacă sunteți lipoveni creștini de rit vechi și aveți sărbătorile decalate (respectând calendarul iulian, nu pe cel gregorian), iată, mai aveți 6 zile libere, pentru că veți celebra Crăciunul în ianuarie.
2. Țineți de un alt cult? Același beneficiu legal însă prevăzut expres.
Pe lângă aceste zile libere, așa cum am menționat anterior, legiuitorul a adăugat expres încă două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora (așadar, în total, ele beneficiază de 6 zile libere în plus pe an). Temeiul acestui articol se regăsește atât în Constituția României, Ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cât și în reglementările funcționale la nivel european.
În România există 18 culte religioase recunoscute, prevăzute în anexa la Legea 486/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Cultul Creștin Baptist-Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica Creștină După Evanghelie din România, Biserica Evanghelică Română, Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Cultul Musulman, Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”.
3. Cum beneficiați de zilele libere? Apartenența la un cult ar trebui dovedită.
Evident, în vederea acordării zilelor libere descrise mai sus, angajatorul vă poate solicita un certificat sau o adeverință eliberată de instituția religioasă legal înființată de care aparțineți (și nu de la preotul paroh sau echivalentul său), pentru a ști care sunt cele 3 sărbători anuale ale respectivei religii și în ce dată se celebrează (căci unele pot fi în weekend). Un certificat de botez ar fi un început de dovadă, dar nu și o prezumție suficientă, dacă de exemplu, sunteți implicați în căsnicii interconfesionale.
Angajatorii nu vă pot împiedica nici o eventuală convertire după încheierea contractului de muncă. Și nici nu vă pot evalua opțiunea religioasă în cadrul interviului de angajare căci aceasta nu ar putea constitui un criteriu de selecție, și ar fi o discriminare, atât prin prisma legislației noastre, cât și conform legislației comunitare, aspru sancționată, mai ales la nivel european.
Prin urmare, deși angajatorilor nu le rămâne decât să se resemneze cu privire la acest aspect, poate fi consolator de menționat și faptul că, la recensământul ce a avut loc în anul 2011, 86,45% din populația rezidentă a țării s-a declarat creștin ortodoxă, potrivit informațiilor oferite de Secretariatul de Stat pentru Culte.
Mai multe amănunte găsiți AICI
