În 27 noiembrie 1940 avea loc unul dintre cele cunoscute asasinate politice din istoria României: legionarii l-au ucis pe profesorul Nicolae Iorga, care devenise unul dintre adversarii Gărzii de Fier.
Acest asasinat a contribuit la compromiterea definitivă a acestei mișcări politice totalitare, care s-a folosit de-a lungul perioadei interbelice de asasinat ca armă de luptă politică.
Asasinatele politice au rămas întipărite în memoria oamenilor de-a lungul timpului. Înca din cele mai vechi timpuri sunt cunoscute astfel de crime cu premeditare:Caesar, Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, Barbu Catargiu, John F. Kennedy sau Nicolae Iorga sunt doar câteva exemple de mari personalităţi ce au căzut victime cruzilor asasini.
Din păcate lista poate continua foarte mult, căci mereu jocul politic a fost dur, „jucatorii” au încercat sa obţina puterea pe căi diferite, sau măcar au încercat sa se răzbune pentru propriul eşec.
În toamna anului 1940, savantul Nicolae Iorga abia împlinise vârsta de 69 de ani (…). Clipele lui erau însă numărate: legionarii îl vedeau ca fiind responsabil de dispariția lui Corneliu Zelea Codreanu și, în consecință, un comando legionar a pus în aplicare o condamnare la moarte”, explică istoricul Adrian Cioroianu.
De ce-l urau legionarii pe Iorga
„La sfârșitul lunii noiembrie a anului 1940, istoricul se afla în vila sa de la Sinaia. Fost prim-ministru și fost susținător al Regelui Carol al II-lea, savantul Iorga era unul dintre părinții naționalismului românesc modern. Dar, la sfârșitul anilor ’30, relațiile dintre el și legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu s-au stricat iremediabil. De fapt, legionarii l-au considerat pe Iorga responsabil de arestarea liderului lor, în aprilie 1938. Mai apoi, moartea lui Codreanu i-a făcut pe legionari să-l urască și mai mult pe Nicolae Iorga”, povestește Adrian Cioroianu.
Șapte persoane îmbrăcate în negru bat la ușă
„Și astfel ajungem în ziua fatidică de 27 noiembrie 1940 (…). La ora 17 și 30 de minute, la ușa casei au apărut șapte persoane îmbrăcate în negru, care s-au recomandat a fi poliția legionară și au spus că au mandat să-l ducă pe Iorga la București pentru un interogatoriu. Iorga n-a opus rezistență și în minutele următoare a coborât în curte alături de legionari. În drum spre mașină, în calea grupului a ieșit Alina, fiica lui Nicolae Iorga, care s-a oferit să-și însoțească tatăl la București. Dar legionarii au refuzat-o, spunând că nu mai au loc în mașină”, a consemnat Adrian Cioroianu în cartea sa – Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor (2013)
„De fapt, Nicolae Iorga nici n-a mai ajuns la București în acea zi. În dimineața următoare, el a fost găsit împușcat la marginea unei păduri de pe drumul spre Capitală, în dreptul satului Strejnic. În jurul cadavrului erau nouă tuburi de cartușe trase. Astfel a sfârșit poate cel mai mare intelectual român al secolului XX (…). În noaptea precedentă asasinării lui Iorga, 64 de foști demnitari ai regelui Carol al II-lea fuseseră împușcați în închisoarea Jilava. Iar mai înainte cu câteva ore de omorârea lui Iorga, în aceeași zi de 27 noiembrie, se pare că aceeași echipă legionară l-a asasinat și pe marele economist, profesor și ministru țărănist Virgil Madgearu”, menționează istoricul Adrian Cioroianu.
An de an, autoritățile locale de la Târgșorul Vechi organizau momente de comemorare ale savantului. În acest an, când ar fi putut fi organizat un moment festiv, Nicolae Iorga a fost uitat.
80 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga au fost trecuți sub uitare din cauza pandemiei de coronavirus și a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare….
