În ciuda stării sale precare de sănătate, prof. dr.Alexandru I. Bădulescu – (89 de ani în februarie 2018) – a ținut să fie prezent la In Memoriam „PAUL CONSTANTINESCU„ (54 de ani de la trecerea în eternitate), Eveniment a fost găzduit de Muzeul care-i poartă numele, instituție muzicală de prestigiu a municipiului nostru, înființată ing. Chimist Eleonora Constantinescu – cumnata compozitorului – cea care, în vara anului 1993, a donat staului, respectiv Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, casa-proprietate a familiei Constantinescu – monument istoric și de arhitectură, împreună cu un valoros patrimoniu, format din piese de mobilier, un consistent fond documentar din viața si opera compozitorului Paul Constantinescu. El a locuit și creat o bună parte din viața sa in acest edificiu, despre care conducerile Consiliului județean Prahova și a Muzeului județean ar trebui să se ocupe de unele reparații interioare și exterioare – la acoperiș mai ales, semnele ploilor fiind vizibile pe tavanul casei-muzeu.
La această comemorare au participat numeroși prieteni statornici ai Muzeului memorial. Evenimentul a cuprins o slujbă de pomenire, oficiată de preoții Ștefan Mușat și Gheorghe Dițu, după care celebrul nostru concitadin Paul Constantinescu a fost prezentat pe larg, de cine altul decât…prof.dr.Al.I.Bădulescu, conducătorul Muzeului.
De asemenea, s-au rostit alocuțiuni referitoare la marele muzician nemuritor și s-au depus flori la bustul acestuia, aflat in curtea Muzeului. Nu înainte de o audiție muzicală: ”Fragmente din Oratoriul Bizantin de Crăciun” (70 de ani de la prima audiție) și ”Noapte de Decembrie”- concert de colinde și poezii.
Paul Constantinescu, născut în Ploiesti, la 30 iunie 1909 și decedat în Bucuresti, la 20 decembrie 1963 a fost un compozitor român, membru corespondent (1963) al Academiei Române și Profesor la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București. El a fost un talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.
Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală). Din 1933 și până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziția).
A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul din București. .Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din București. A întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune. A fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea Română.
Întreaga sa creație arată orientarea spre valorificarea valențelor folclorului și ale melosului psaltic, bizantin. A compus, practic, în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.
Muzică de teatru liric: O Noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte; Meșterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul; Nuntă în Carpați, poem coregrafic; Pană Lesnea Rusalim, operă.
Muzică simfonică: Suita românească, Simfonieta, Simfonia a I-a, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, pentru violoncel și orchestră, Concert pentru pian și orchestră, Concertul pentru orchestră de coarde, Concert pentru vioară și orchestră, Concert pentru harpă și orchestră, Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, Simfonia ploieșteană.
De asemenea, a compus Muzică vocal-simfonică, Muzică de cameră, Muzică pentru pian, Muzică corală – printre care 4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, Muzică vocală, Muzică de film: O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Moara cu noroc.
În memoria sa, la Ploiesti, se organizează, anual, Concursul național de interpretare și creație muzicală „Paul Constantinescu” – pentru elevi, studenți și absolvenți, cu următoarele secții: pian, vioară, canto, compoziție.
În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat, post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Ploiești, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naștere, pentru contribuția deosebită adusă la îmbogățirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploiești, precum și pentru promovarea imaginii orașului, prin creația sa componistică, pe plan național și internațional.
