La 1 iunie 1946, murea sub gloanțele unui pluton de execuție, comandat direct de către oamenii Moscovei staliniste, mareșalul Ion Antonescu, poate cel mai mare român de la Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, încoace. El a fost Omul care ne-a redat mândria și demnitatea de a fi român, cel care a întărit statul român, poate mai mult decât orice alt înaintaș al său.
Ion Antonescu s-a născut la Pitești, în ziua de 2/14 iunie 1882. El s-a remarcat ca tânăr ofițer în primul război mondial, fiind unul dintre principalii artizani ai Armatei române din Ardeal , excelent înzestrată, devenită o forță de temut în Balcani. În toată cariera sa, el a fost catalogat ca un om de o statură morală zdrobitoare, un om care și-a urmat neabătut pricipiile și nu și-a călcat cuvântul. A fost iubit și respectat de către către prieteni, dar temut de dușmani. Chiar și Stalin s-a temut de el, respectându-l ca dușman, cum a declarat personal.
De remarcat faptul că toată viața sa a crezut într-un regim autoritar de dreapta. El a devenit conducător al statului român în data de 5 septembrie 1940, fiind chemat ca o ultimă soluție de către trădătorul de patrie Carol al II-lea, ales Rege al României. Acesta decretase dictatura Carlistă, călcând astfel Constituția, cedând nordul Ardealului fără luptă. În disperare de cauză, el îl cheamă la guvernare pe Ion Antonescu- omul de care se temea cel mai mult și pe care îl condamnase la moarte pentru trădare de patrie și omor de către Mișcarea Legionară. Drept ”mulțumire”, mareșalul îl obligă să abdige și să părasească țara, împreună cu concubina sa Elena Lupescu- o femeie cu moravuri ușoare, vulgară și indecentă, chipul păcatului încoronat, mărul discordiei din Casa Regală. Îmediat, împreună cu Regele Mihai, Ion Antonescu proclamă statul național legionar, semnând un pact cu Germania, socotit singurul aliat capabil să realizeze Reintegrarea Patriei. Netolerând indisciplina și existența unui stat în stat, cu sprijinul Germaniei, el îi înlătură soldații pe legionari de la putere.
În vâltoarea evenimentelor, la 23 august 1944, în timpul unei audiențe la Regele Mihai, Ion Antonescu este arestat, pe motiv că dezbină armata română și aduce bolșevismul sovietic în țară, fără luptă!
În 1946, în urma venirii la putere a guvernului democrat condus de către dr.Petru Groza, i se înscenează o parodie de proces. În momentul premergător procesului, Antonescu a avut o atitudine demnă, refuzând să fie legat la ochi. Deoarece soldații din pluton ezitau să tragă, Mareșalul și-a comandat singur plutonul. A fost ultima sa comandă: ”Veți face mâine ceea ce eu am încercat să fac astăzi, dar am fost înfrânt (…). Cer să fiu condamnat la moarte, renunțând la orice grațiere. În felul acesta voi fi sigur că voi muri pe pământul Patriei”.
