Justiția românească se confruntă cu o nouă decizie care ar putea schimba radical cursul anchetelor de corupție din țară. Curtea Supremă a hotărât că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) nu mai au competență legală să investigheze fapte de corupție comise de persoane din afara Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Cu alte cuvinte, DGA mai poate ancheta doar polițiști, jandarmi și pompieri.
Această interpretare juridică vine cu un efect devastator: sute de dosare de corupție riscă să fie anulate sau clasate, deoarece au fost instrumentate de DGA în colaborare cu DNA, fără ca suspecții să fie angajați MAI. Interceptări, filaje, declarații, probe și procese-verbale ar putea deveni nulități absolute, în lipsa competenței legale a celor care le-au obținut.
Printre potențialele efecte concrete se numără și posibila ieșire din anchetă a unor personaje cunoscute, precum Dumitru Buzatu, fost președinte de Consiliu Județean, sau Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății – persoane anchetate în dosare unde DGA a avut un rol activ.
Până acum, Direcția Generală Anticorupție a fost un partener constant al DNA în dosarele privind mita în spitale, fraudarea fondurilor publice sau corupția din sistemul educațional. După decizia Curții Supreme, aceste dosare vor trebui preluate de alte structuri, dacă mai pot fi continuate.
Pentru unii juriști, decizia este una de „corectare a competențelor instituționale”. Pentru alții, este o veritabilă lovitură în lupta anticorupție, care apare într-un moment în care încrederea publicului în Justiție este deja fragilă.
În lipsa unei intervenții legislative rapide, România riscă o blocare parțială a anchetelor de corupție, chiar într-un moment în care presiunea pentru transparență și integritate este mai mare ca oricând.
