Un studiu recent trage un semnal de alarmă în ceea ce privește accesul tinerilor la jocurile de noroc. Deși legea interzice clar participarea minorilor, 1 din 4 adolescenți din România a încercat cel puțin o dată să joace. Și mai alarmant este faptul că mulți dintre aceștia au început chiar înainte de a împlini 14 ani.
Potrivit cercetării, vârsta medie la care adolescenții se apropie pentru prima dată de astfel de practici este 16 ani. În plus, băieții sunt de două ori mai expuși riscului decât fetele, iar tinerii din mediul rural par mai vulnerabili decât cei din orașe.
Deși legislația impune vârsta de 18 ani pentru accesul la jocuri de noroc, mulți tineri reușesc să ocolească regulile, mai ales în mediul online, unde sistemele de verificare a identității sunt ușor de păcălit. În comunitățile mici, aceștia pot fi chiar lăsați să joace în agenții, pentru că sunt cunoscuți de angajați.
Vlad Bujdei-Tebeică, coordonatorul studiului și director al Centrului pentru Studiul Inovării Publice (CeSIP), explică:
„Tinerii accesează platformele online fără mari obstacole. În mod clar, filtrele actuale nu funcționează. Propunem ridicarea vârstei minime la 21 de ani și un sistem mai sigur de control al identității.”
Pericolul este real și pe termen lung, atrag atenția specialiștii. Potrivit psihologului Keren Rosner, adolescenții care dezvoltă dependență de jocuri de noroc ajung adesea să-și piardă direcția în viață:
„Totul se reduce la joc. Gândirea, planurile, relațiile — sunt dominate de această obsesie. Iar fără intervenție, riscul ca acești tineri să devină dependenți pentru tot restul vieții este uriaș.”
Deocamdată, asociațiile din industria jocurilor de noroc nu au oferit un punct de vedere oficial cu privire la aceste constatări îngrijorătoare.
