“…Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze. Şi pentru a demonstra încă o data că peste Prut trăieşte un popor românesc, ”Deșteaptă-te române! ” a fost şi imnul de stat al Republicii Moldova în perioada 1991 – 1994 când a fost înlocuit cu ,,Limba noastră,,. Şi pentru că ”Deșteaptă-te române! ”a însoţit brava Armată Română în marile bătălii ale istoriei şi pentru că numai în câteva zile , la Tabla Buţii Armata Română va da onorul la Cimitirul Eroilor căzuţi în luptele pentru reîntregirea neamului şi a ţării, vă mulţumesc dragi ostaşi pentru eforturile voastre de zi cu zi pentru a ne asigura o viață liniştită.
La mulţi ani români, oriunde aţi fi! La mulţi ani, fraţi români de peste Prut, din Bucovina de Nord, Herta şi Hotin! La mulţi ani Drapelului Naţional! La mulţi ani, Imnului Naţional! La multi ani România! Deșteaptă-te române!”, a spus Ludmila Sfîrloagă, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova la ceremonia militară organizată, vineri, 29 iulie 2016, pe platoul din fața Palatului Administrativ din Ploiești, cu ocazia Zilei Imnului Național al României.
La ceremonia oficială au participat reprezentanți ai Prefecturii Prahova, ai Consiliului Județean Prahova, ai Primăriei Ploiești. Data de 29 iulie a fost proclamată, în 1998, Ziua Imnului Național al României – 'Deșteaptă-te române!', simbol al unității Revoluției Române de la 1848.
La 29 iulie 1848, 'Deșteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, 'Deșteaptă-te române!' a fost ales, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, ca Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991.
