Credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici au serbat duminică Lăsatul secului, fiind ultima zi în care s-a mai putut mânca după pofta inimii, înainte de a intra în Postul Mare.
Postul mare este considerat cel mai aspru dintre cele patru posturi din an întrucât culminează cu Patimile şi Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare creştină. În acest interval, Biserica dezleagă de la post numai de Buna Vestire şi în Duminica Floriilor, când se mănâncă peşte.
Dacă „postul ascetic” reprezintă abţinerea de la anumite mâncăruri şi băuturi şi reducerea substanţială a regimului alimentar pentru eliberarea de sub stăpânirea poftelor trupului, „postul total” sau ajunarea este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă de timp – o zi sau două. În Postul Mare, de luni până vineri, Biserica îndeamnă la ajunare până seara, de aceea ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării.
Totodată, postul reprezintă un îndemn de a investi, mai mult decât de obicei, energia noastră fizică în cele spirituale, prin transformarea şi transfigurarea ei în dragostea spirituală către tot aproapele, prin milostenie, prin lecturi din Biblie şi alte cărţi duhovniceşti.
Potrivit disciplinei ortodoxe, credincioşii trebuie să se spovedească în timpul postului, pregătindu-se pentru Împărtăşanie. În această perioadă, nunţile sunt interzise.
În acest an, Paştele va fi sărbătorit pe 15 aprilie.
Din punct de vedere medical, postul Paştelui reprezintă cea mai benefică şi mai radicală cură de dezintoxicare. În timpul unei perioade de postit negru intră în acţiune o multitudine de mecanisme subtile în care este implicat întregul organism, până la nivelul celular – lipidele din ţesuturile sub-cutanate sunt consumate, iar arderile se obţin şi pe seama proteinelor din ţesutul muscular. Tot ce este în exces în trupul nostru se consumă, întreg organismul participând la efort.
Cea mai mare parte a „miraculoaselor” vindecări de cancer sunt asociate unui regim alimentar foarte sărac în proteine animale, grăsimi şi zaharuri
