Anterior, comisarul european pentru comerţ, Karel de Gucht, a anunţat că va consulta Curtea Europeană de Justiţie pentru a stabili dacă ACTA încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a salutat decizia CE. Bulgaria,Cehia, Letonia, Lituania, Polonia şi România au anunţat, de asemenea, că suspendă ratificarea ACTA.
Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) vizează lupta împotriva contrafacerii în sens foarte larg, de la medicamente şi alte mărfuri până la desărcări ilegale de pe internet. Potrivit criticilor, textul este prea vag, dând posibilitatea unor abuzuri din partea proprietarilor de drepturi de autor şi poate constitui o încălcare a libertăţilor fundamentale.
22 de ţări europene au semnat la 26 ianuarie, la Tokyo, acordul ACTA. Cele cinci ţări europene care, din diferite motive, nu au semnat documentul sunt Germania, Estonia, Slovacia, Cipru şi Olanda.
Mii de oameni au luat parte la proteste coordonate în toată Europa, inclusiv în România, pentru a-şi exprima împotrivirea faţă de acordul antipiraterie şi anticontrafacere ACTA.
