Seceta pune Prahova la încercare. Mai multe orașe și comune din județul Prahova vor resimți restricții serioase la apa potabilă începând de astăzi, 1 septembrie 2025. Operatorul regional de apă și canalizare din județul Prahova avertizează că debitul redus sau furnizarea după program se impune atât din cauza secetei prelungite și a consumului ridicat, cât și ca urmare a lucrărilor de modernizare la Stația de Tratare a Apei Voila.

Printre localitățile afectate se numără Breaza, Câmpina, Băicoi, Șotrile, Bănești, Brebu, Telega, Florești, Poiana Câmpina, Adunați, Vărbilău și Aluniș. În aceste zone, locuitorii pot întâmpina scăderi de presiune sau întreruperi punctuale, mai ales în cartierele situate în zonele înalte sau la capetele rețelelor de distribuție.

În paralel, mai multe avarii punctuale afectează furnizarea apei în Telega și Dumbrăvești, iar în Comarnic s-a oprit temporar apa pentru refacerea stocului la Stația de Tratare Vatra Sat. Pentru a minimiza impactul asupra consumatorilor, Hidro Prahova a stabilit programe speciale de furnizare în Iordăcheanu, Păcureți, Urleta, Gura Vadului, Jugureni, Vadu Săpat și Fântânele, cu ore stabilite dimineața și seara pe întreaga lună.

Operatorul recomandă locuitorilor să folosească apa cu prudență și să semnaleze orice probleme prelungite la dispecerat, la numărul 0724 299 614. Specialiștii atrag atenția că alimentarea normală va fi restabilită doar după refacerea rezervei de apă și în funcție de evoluția consumului și a precipitațiilor.

Aceste măsuri vin într-un context dificil, cu secetă persistentă și consum ridicat de apă, care amenință să afecteze confortul și activitățile zilnice ale populației din mai multe zone ale județului Prahova.

FMI pune lupa pe România. În perioada 3–12 septembrie 2025, o delegație a Fondului Monetar Internațional, condusă de Joong Shik Kang, va vizita Bucureștiul pentru consultările anuale în temeiul Articolului IV. Scopul este de a oferi o radiografie completă a economiei românești. Vizitele de acest tip sunt obligatorii pentru toate țările membre și urmăresc să analizeze evoluțiile economice, stabilitatea financiară și politicile guvernamentale.

În timpul misiunii, experții FMI vor avea întâlniri cu oficiali ai Ministerului Finanțelor, ai Băncii Naționale a României și ai altor instituții publice, precum și cu reprezentanți ai mediului privat și ai organizațiilor neguvernamentale. Concluziile vor fi prezentate într-o conferință de presă la finalul vizitei.

FMI estimează pentru 2025 un avans economic de 1,6%, în scădere față de prognoza anterioară de 3,3%, dar anticipează o accelerare a creșterii până la 2,8% în 2026. Instituția avertizează că economia românească se confruntă cu provocări suplimentare din cauza consolidării fiscale și a dependenței ridicate a producției industriale de economia germană.

De asemenea, experții internaționali propun o reformă fiscală. Aceasta este menită să reducă povara asupra veniturilor din muncă și să mute impozitarea către consum și capital. Implementarea completă a acestor măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Potrivit FMI, impozitele pe venit și contribuțiile sociale în România sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană pentru nivelurile inferioare de venit.

Deși România nu are în derulare un acord de finanțare cu FMI, consultările pe baza Articolului IV rămân un mecanism esențial de monitorizare și recomandare, menit să sprijine autoritățile în menținerea stabilității economice și în adoptarea unor politici eficiente pe termen lung.