Un cioban din Ceptura a dat peste o descoperire arheologică de excepție: resturi umane ieșite la suprafață pe un deal din apropierea orașului Urlați. Craniul alb, expus de ceva vreme la soare, trăda o vechime considerabilă. Alertați imediat, arheologii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova au demarat o intervenție de urgență pe Vârful Scoruș, cel mai înalt punct din zonă.

Ceea ce au găsit ar putea deveni o piesă-cheie în puzzle-ul preistoriei Munteniei: un mormânt din epoca bronzului, în care un bărbat adult fusese înmormântat după ritualuri vechi de milenii. Corpul era așezat cu grijă, cu picioarele îndoite și brațele întinse, iar lângă el se afla un obiect din piatră – posibil un topor –, semn al statutului sau al obiceiurilor funerare din acea vreme.

Descoperirea vine la mică distanță de un alt sit arheologic important, Dealul Merez, cercetat încă din 2014. Faptul că între cele două locații există similitudini și o continuitate de locuire ar putea transforma zona Urlațiului într-un nucleu esențial pentru înțelegerea așezărilor umane din preistorie.

Deocamdată, oasele au fost recuperate, iar cercetările vor continua în speranța că sub pădurile dealurilor se ascunde o întreagă așezare uitată de timp.

Un cioban din Ceptura a dat peste o descoperire arheologică de excepție: resturi umane ieșite la suprafață pe un deal din apropierea orașului Urlați. Craniul alb, expus de ceva vreme la soare, trăda o vechime considerabilă. Alertați imediat, arheologii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova au demarat o intervenție de urgență pe Vârful Scoruș, cel mai înalt punct din zonă.

Ceea ce au găsit ar putea deveni o piesă-cheie în puzzle-ul preistoriei Munteniei: un mormânt din epoca bronzului, în care un bărbat adult fusese înmormântat după ritualuri vechi de milenii. Corpul era așezat cu grijă, cu picioarele îndoite și brațele întinse, iar lângă el se afla un obiect din piatră – posibil un topor –, semn al statutului sau al obiceiurilor funerare din acea vreme.

Descoperirea vine la mică distanță de un alt sit arheologic important, Dealul Merez, cercetat încă din 2014. Faptul că între cele două locații există similitudini și o continuitate de locuire ar putea transforma zona Urlațiului într-un nucleu esențial pentru înțelegerea așezărilor umane din preistorie.

Deocamdată, oasele au fost recuperate, iar cercetările vor continua în speranța că sub pădurile dealurilor se ascunde o întreagă așezare uitată de timp.