Ce face Cristian Tudor Popescu, când nu prea mai are ce face? În cadrul emisiunii Jurnal de seară de la Digi24, jurnalistul-invitat  încearcă să răspundă la întrebarea-temă de reflecţie: Ce mai înseamnă, acum, Basarabia pentru români şi ce se ascunde în spatele dorinţei de unire, de ambele maluri ale Prutului? O întrebare vădit tendenţioasă, irealistă, aşa cum va fi şi răspunsul lui CTP: „În spatele dorinței de unire se ascunde o mărire, o formă de naționalism, o nostalgie a României mari. Ideea e să se mărească România, de fapt, asta e în spatele a dorinței, să luăm un teritoriu și să mărim România, nu e vorba de oamenii de acolo, de frații noștri, cum îi tot numesc marii noștri naționaliști, pentru că ce se întâmplă cu oamenii ăia nu ne interesează. Pot să moară acolo, nu fac știre, aici, în România”, spune jurnalistul.

În aceeași măsură, se poate pune și întrebarea: Dar moldovenii de ce vor unirea? „Pentru că e o scurtătură spre UE. Şi asta o spune dna Pavlicenco, şefa PNL din R.Moldova, singurul partid care are în statut prevăzută unirea! Așa ne văd pe noi frații moldoveni: ca o scurtătură către UE, nu ca frați. (…) Sună cinic și trist, dar am fost de vreo trei ori în Basarabia, știu ce e acolo. (…) Eu, ca bucureștean, ca român din vechiul regat, în clipa în care îmi auzeau accentul ăsta al meu dă București, nu pot să spun că erau foarte fericiți. Nici nu mă urau pentru asta, dar nici nu se bucurau”, a povestit Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul consideră că „lucrul cel mai trist în legătură cu ce se întâmplă în Republica Moldova este locul pe care îl ocupă în ştirile din România, în presa din România. Nu știu dacă se califică pentru locul 4. Sau chiar deloc. Noi acum vom cădea în audienţa emisiunii, pentru că vorbim despre Republica Moldova. Probabil că ar trebui să moara vreo 1.000 de oameni în Piață, acolo, ca să ajungă pe locul 2-3 o știre din Chișinău. Asta în ciuda faptului că aproape 70 % dintre români, potrivit unui sondaj recent, se declară în favoarea unirii cu Republica Moldova. Dar oamenii ăştia îi văd pe fraţii de peste Prut, cum sunt numiți ei de 25 de ani încoace? Îi văd cu adevărat? Cu cine doresc ei să se unească? Și eu doresc, dar cu cine dorim să ne unim, de vreme ce nu vrem să le vedem fețele acestor oameni, nu ne interesează viețile lor, nu ne interesează ce se întâmplă? Și se-ntâmplă lucruri cu ei, acolo, teribile!  În clipa de față, Moldova este în pragul destrămării ca stat”.

„Stalin spunea că dacă într-o țară sunt fracturi prea mari economice între diverse regiuni, posibilitatea dezmembrării e mare. Indiferent de poduri de flori, de Ștefan cel Mare, limbă, tradiție, cultură, Ion și Aldea Teodorovici și ce mai vreți dumneavoastră”, atrage atenția Cristian Tudor Popescu.

O mare parte din vină pentru situația în care a ajuns Moldova o poartă și actuala guvernare proeuropeană, spune Cristian Tudor Popescu: „Au compromis opțiunea proeuropeana acest guvern, pe bună dreptate. Ăsta nu e un guvern proeuropean, e un guvern pro-euro, pro un miliard și ceva de euro (dolari – n.r.) furat din bănci, între care una de stat, și nu se știe cine. Sub acest guvern. Acolo se întâmplă – asta dă măsura întârzierii Republicii Moldova, se întâmplă ce se întâmpla în România la sfârșitul anilor 90 – fenomenul devalizării băncilor de către conducerile lor”.

Pe de altă parte, jurnalistul consideră că șansele Moldovei de a se îndrepta către un viitor mai bun sunt anihilate de aceeași mare problemă pe care o are cu o corupție generalizată: „Oamenii ăia de acolo strigă să vină DNA, au și ei o caricatură de DNA acolo, CNA îi zice, un fel de PNA al lui Amariei de pe vremea lui Năstase”.

În finalul emisiunii, CTP punctează: “Acolo se întâmplă lucruri extrem de grave, dacă ar avea alegeri anticipate, acum, ar câștiga partidele proruse. O evoluție mai gravă decât asta e greu de imaginat”

Aceste  declaraţii ale jurnalistului “dă Bucureşti” au ajuns şi la urechile basarabenilor, contrariaţi de faptul că CTP nu prea cunoaşte realităţile politice şi sociale ale moldovenilor din stânga Prutului. Dintre comentariile, deloc măgulitoare, apărute pe facebook , despre CTP, am ales doar spicuiri din comentariul decent al unei distinse intelectuale din Chişinău, dna Dina Diaconu:

“Nu-i chiar aşa, dle CTP!

În primul rând, ne deranjează faptul că şi românii, şi ruşii ne socotesc analfabeţi, cu toate facultăţile noastre. Eu, care am trăit 40 de ani în URSS, pot să recunoasc că nu cunosc bine nici limba rusă, pentru că în familie vorbeam româneşte şi  nici limba română, fiindcă ruşii ne-au impus limba rusă şi alfabetul chirilic peste tot – şi la serviciu, şi în societate, şi în mass-media. Acum, majoritatea basarabenilor  ne dorim ca toţi copiii şi nepoţii noştri să cunoască istoria adevărată, să cunoască limba neamului românesc, să cunoască şi să admire frumuseţile naturale ale Patriei. Şi asta nu se poate decât într-un singur stat unitar. Avem acest drept fiindcă ne-am născut din părinţi români – cetăţeni ai României. Numai România ne poate da acest drept, nu UE. Greşala înstrăinării Basarabiei a fost a statului român, a regelui Mihai, atunci când ne-au aruncat din nou în mâinile ruşilor. Acum, aceast greşală trebuie reparată tot de statul român. Şi nu ne mai umiliţi prin declaraţiile dtale referitoare la limba pe care o vorbim, care nu e diferită de cea vorbită de moldovenii din dreapta Prutului. De ce nu îi luaţi peste picior şi pe ei? Vă recomand să veniţi mai des pe la noi pentru a vedea pe viu realităţile. Nu ne mai numiţi fraţi mai mici ai României, pentru că suntem cetăţeni români pe picior de egalitate cu cei din România”.

La întrebarea redactorului de la Digi24, invit să răspundă două personalăţi politice, cu remarcabile realizări în relaţiile româno-moldoveneşti: Ludmila Sfârloagă şi Mircea Cosma., realităţi consemnate în presa prahoveană şi nu numai.