În cadrul unui interviu acordat jurnalistei Andriana Cheptine pentru portalul TRIBUNA, Ana Guțu, ex-deputat, membru al grupului de inițiativă privind crearea noului partid „Dreapta”, a vorbit despre cum a venit ideea lansării unui nou partid, cîți colegi din PLR se vor implica în noul proiect politic, ce partide le vede în calitate de concurenți, dar și dacă nu se teme de probleme în procesul de înregistrare a noului partid, dat fiind faptul că acesta se declară unionist. Iata acest interviu, pe care l-am preluat in intregime:

T.: Cum v-a venit ideea lansării unui nou partid?

A.G.: După ce foștii colegi din PLR în frunte cu Ion Hadârcă ne-au exclus din partid pentru că am avut o altă opinie vizavi de participarea în alegerile parlamentare din noiembrie, grupul nostru nu s-a împrăștiat, am continuat să discutăm, să ne întâlnim, să examinăm varii perspective pentru a materializa energiile și atitudinile critice pe care le manifestăm. Decizia a survenit după câteva luni, când am epuizat un proces de negocieri cu unii lideri ai partidelor extraparlamentare, cărora le-am propus un rebranding al formațiunilor pentru a lansa un nou proiect.

T.: Cîți colegi din PLR vă vor urma în noul proiect politic?

A.G.: Nu ne-am pus scopul sustragerii foștilor colegi din PLR. PLR nu a fost creat ca un partid unionist, mulți din foștii colegi sunt departe de ideea unionismului, dar, acei care vor considera că doresc să facă parte dintr-o echipă ce va lupta pentru idee și nu pentru materie (a se citi bani), sunt bineveniți.

T.: Pe ce segment de electorat mizați și ce procent ar reprezenta acesta în societate, în opinia Dvs.?

A.G.: Ne adresăm îndeosebi tinerilor, intelectualilor, antreprenorilor mici și mijlocii în speță, dar și celorlalte categorii ale societății, care îmbrățișează ideea unirii Republicii Moldova cu România repusă pe un făgaș pragmatic, în baza unei armonizări rapide a sistemului socio-economic, diplomatic, militar, juridico-politic al Republicii Moldova cu cel românesc.

T.: Ce partide le vedeți în calitate de concurenți?

A.G.: Suntem în opoziție totală cu partidele de stânga și extremă stânga, cu partidele populiste, care pe lângă faptul că doresc să antreneze Republica Moldova pe un făgaș de dezvoltare estică, în contradicție cu tot ce înseamnă libertate, democrație, drepturile omului, mai și denigrează demnitatea și adevărul istoric despre identitatea națională, lingvistică și civilizatoare a românilor din Republica Moldova.

T.: În ce măsura credeți că veți reuși să coagulați forțele unioniste din RM?

A.G.: Ne propunem să construim un partid politic bazat pe merit, profesionalism și corectitudine, cu finanțare transparentă – adică un partid normal, și nu o structură clientelară bazată pe beneficii materiale, ghidată  de principiul „cine dă mai mult cu banul acela e mai tare”. Cât despre coagulare, este important ca părtașii ideilor noastre să se regăsească printre membri și susținători, mai puțin cred în ideea coagulării formațiunilor. O spun pentru că timp de 8 luni am avut varii discuții, negocieri care nu s-au soldat cu vreun rezultat palpabil.

T.: Veți atrage în activitatea noului partid și activiști ai Platformei Acțiunea 2012 și din Mișcarea Tinerii Moldovei?

A.G.: Vom colabora neapărat cu aceste două organizații non-guvernamentale, și, dacă membrii și susținătorii lor vor dori să se lanseze în politică, le vom oferi platforma „Dreptei”.

T.: În ce măsura mizați pe diasporă?

A.G.: Miza pe diasporă este una definitorie. Concepția noii formațiuni prevede atragerea din diasporă a celor mai pregătiți tineri profesioniști, care sunt gata să se implice în procesul decizional public, fie legislativ fie guvernamental, pentru a transforma calitatea vieții cetățenilor din Republica Moldova, pentru a accelera armonizarea până la contopire a Republicii Moldova cu România.

T.: Nu vă temeți de probleme în procesul de înregistrare a noului partid, dat fiind faptul că acesta se declară unionist?

A.G.: Orice idee politică este viabilă și are dreptul la viață, iar în contextul istoric și geopolitic reunificarea celor două state românești este mai mult decât o idee, este o realitate foarte proximă, un fapt cert care va avea loc, iar noi trebuie să pregătim terenul ca juridic, politic și instituțional Republica Moldova să fie gata pentru aceasta.

T.: Pe ce susținere de la București mizați?

A.G.: Vom colabora cu partidele politice de dreapta din România.

T.: Pe cât de realizabil vi se pare obiectivul unirii cu România? În câți ani s-ar putea produce acest lucru?

A.G.: Repet, unirea Republicii Moldova cu România nu se negociază și nu se pune la îndoială, dezideratul unirii este unul mai actual ca oricând în condițiile crizei geopolitice din Europa de Sud-est, mă refer la războiul ruso-ucrainean și pericolul redeclanșării unui nou conflict pe Nistru. Voința politică pentru reunificarea celor două state românești este în continuă creștere și este  direct proporțională cu opțiunea cetățenilor. Iar cetățenii, după ce au pierdut încrederea în capacitatea clasei politice de a asigura viabilitatea proiectului statal Republica Moldova (a se citi furtul  miliardului, subordonarea partinică a justiției și corupția generalizată)  – văd în unirea Republicii Moldova cu România unica șansă de a trăi decent, prosper și în deplină securitate.