Liga Studenţilor Basarabeni din Ploieşti şi echipa proiectului „Conferinţa Deschisă Republica Moldova 2020”, în parteneriat cu mai multe asociaţii din diaspora, dar şi cu sprijinul Consiliului judeţean Prahova, au organizat, la Sinaia (România), Forumul Tinerilor Basarabeni din Diaspora. La lucrările Forumului s-au înscris 132 paricipanţi, dintre care au fost selectaţi 60 de tineri veniţi din 13 ţări. Pe parcursul celor trei zile, participanţii au identificat o serie de probleme cu care se confruntă societatea din Republica Moldova şi au propus soluţii concrete pentru aceste probleme în trei ateliere de lucru:

Atelier 1: „Mediul înconjurător şi responsabilitatea civică: provocări şi soluţii pentru Republica Moldova”. Moderator Dorin Dusciac.

Participanţii la acest atelier au identificat o serie de probleme majore cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Printre acestea, cele mai multe sunt legate de inexistenţa unui sistem de gestionare eficientă a deşeurilor. După părerea tinerilor participanţi, absenţa unui cadru legal şi  normativ modern şi coerent generează  o situaţie incompatibilă cu dezvoltarea Republicii Moldova şi cu aspiraţiile de integrare europeană. Astăzi, gestionarea incompletă şi ineficientă a acestui sector conduce nu doar la deteriorarea peisajului prin amplasarea haotică a gunoaielor în localităţi, dar şi la poluarea puternică a solurilor, a aerului şi a apelor de suprafaţă şi de adâncime. Participanţii au formulat patru propuneri de proiecte. Astfel, echipa din care au făcut parte Daniel Adam, Ion Radu, Violeta Scrisu, Dorin Galben, Iulian Gamureac şi Carolina Căruntu a propus un proiect naţional de colectare şi reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. O altă echipă în care au activat Cristina Neculcea, Nicoleta Bobeică, Oleg Chicu, Natalia Croitoru, Daniela Mărgărint şi Veaceslav Crasilcic a propus un proiect de colectare şi reciclare a hârtiei care este utilizată de către instituiile publice din ţara noastră.

O campanie de informare şi conştientizare privind nocivitatea deşeurilor care ajung în mediul înconjurător, desfăşurată în colaborare cu autorităţile publice locale a fost propusă de către echipa din care au făcut parte Dan Popovici, Natalia Golub, Rodica Sîrbu şi Tiberiu Prepeliţă. A patra echipă, compusă din Ina Coşeru, Iuliana Cantaragiu şi Leonid Boganastiuc, a propus un proiect care vizează protecţia apelor de suprafaţă, prin eliminarea unei surse majore de poluare – deşeurile organice, care ar putea fi utilizate în scopul producerii de biogaz.

Atelier 2: „Antreprenoriatul social: perspective de dezvoltare pentru Republica Moldova”, moderatoare Doina Guzun.

Participanţii la Atelierul Antreprenoriat Social au reuşit să combine esenţa afacerilor cu cea a comunităţii moldoveneşti, prin intermediul creativităţii individuale. Cele 3 grupuri de lucru au fost încurajate să împărtăşească din experienţa şi practicile personale din ţările unde activează pentru a oferi soluţii simple, fezabile şi originale în domeniul Antreprenoriatului Social din Republica Moldova. Astfel, dat fiind faptul că, conceptul de antreprenoriat social este unul vag şi încă relativ necunoscut în ţara noastră, primul grup, format din Dan Nechita, Stela Toderaşcu, Anastasia Badan, Ştefan Sîrbu, Alexandra Cheptene, s-a concentrat asupra identificării proiectelor de informare şi instruire a populaţiei în domeniul respectiv.

Un al doilea grup, din care au făcut parte Iacob Cerlat, Olga Postovanu, Maria Pasat, Tudor Hîncu, Dumitru Munteanu, a propus note conceptuale de proiecte concentrate asupra dezvoltării afacerilor sociale pentru tineri, în special pentru cei din categorii sociale vulnerabile. Cel de-al treilea grup, format din Alexandrina Robu, Ion Ursu, Tatiana Pagu-Ernst, Anastasia Ivanov, Valentina Ceban-Mihailov, a iniţiat un proiect ce vizează femeile din mediul rural şi, totodată, promovarea brand-ului naţional.

Atelier 3: „Dezvoltarea creativităţii şi coagularea identităţii: valori vs. non-valori pentru Republica Moldova”, moderatoare Dorina Baltag.

În cadrul acestui atelier s-a identificat un spectru larg de probleme, care au fost ulterior grupate pe trei axe: probleme ce ţin de imaginea ţării în exterior, lacunele din sistemul educaţional şi lacunele în implementarea politicilor culturale. Divizaţi în trei echipe, participanţii au venit cu trei idei de proiecte. Primul proiect-pilot are drept obiectiv consolidarea comunicării şi interacţiunii între elevi din diverse etnii prin organizarea de exchange-uri între şcoli, organizarea de tabere de vară şi de iarnă, precum şi a altor activităţi de socializare, au fost propuse de echipa formată din Dinu Toderaşcu, Diana Gori, Mihaela Zubcu, Grigore Demerji şi Anişoara Rusu.

 Al doilea proiect-pilot are drept obiectiv consolidarea capacităţilor elevilor prin antrenarea acestora în diverse activităţi ce ţin de orientarea profesională, înaintată de echipa formată de Radu Moldoveanu, Mihai Caragea, Victoria Vechiu şi Igor Strechi.

 Cel de-al treilea proiect şi-a propus să consolideze acel brand de ţară, dar prin conectarea acestuia la turimul rural şi implicarea diasporei. Echipa formată din Olga Coptu, Eugenia Zaiţev, Cristina Godoroja, Carolina Novac şi Aliona Mereuţă a venit cu un program de activităţi atât pentru cei din diasporă, cât şi pentru cei care se află acasă.

Prin acest Forum, organizatorii şi-au propus crearea şi consolidarea unei platforme permanente de comunicare între tinerii basarabeni din diaspora, care ar facilita coeziunea acestora şi va contribui la studierea şi elaborarea modelelor de dezvoltare a ţării.

La eveniment au participat reprezentanţi ai mediului asociativ a basarabenilor din străinătate, dar şi tineri din Republica Moldova şi România.