Rusaliile (din latină rosalia), cunoscute şi drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime.

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului, numită şi „Sărbătoarea săptămânilor”. Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieşirea din Egipt.

Şi Rusaliile creştine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului şi iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă şi consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.

Semnificaţia Rusaliilor creştine mai poate cuprinde următoarele aspecte:

• revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt
• încununarea Paştelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor
• adunarea comunităţii mesianice, potrivit profeţiilor
• deschiderea Bisericii către toate popoarele
• începutul misiunii

Duminica de astăzi mai este numită şi „Duminica Cincizecimii”, întrucât pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor”, istoriseşte momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu”. Într-adevăr, când Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli, aceştia au devenit „preaînţelepţi”, fiind umpluţi „de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”. Abia după acest moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând, de la oameni simpli la împăraţi, pe mulţi la dreapta credinţă. Începutul are loc chiar în această zi a Pogorârii Duhului Sfânt când, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, „ca la trei mii de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate a celor care credeau în Hristos.

Începând cu anul 2008, prima şi a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere.

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo. În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare naţională suedeză) a devenit zi nelucrătoare.

Nu este zi nelucrătoare în ţări cu tradiţie catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun şi nici în Bulgaria şi Rusia, ţări cu tradiţie ortodoxă.