În România, aproximativ un milion de catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Paştele, cu cinci săptămâni înaintea ortodocşilor, acesta fiind cel mai mare interval între sărbătoarea Învierii la cele două Biserici.
Credincioşii au celebrat Paştele la o diferenţă atât de mare, de cinci săptămâni, şi în 2013. Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, Paştele a fost sărbatorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, catolici, greco-catolici, evanghelici şi reformaţi, dar şi de cei din cultele neoprotestante.
Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi şi în 2014, la 20 aprilie, iar în 2015 catolicii au celebrat această sărbătoare cu o săptămână mai devreme decât ortodocşii.
Numele sărbătorii vine de la cuvântul "pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar apoi, trecerea poporului israelit, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal, din robia egipteană la libertatea deplină.
În România, aproximativ un milion de catolici sărbătoresc, duminică, Învierea.
În noaptea de sâmbătă, începând cu ora 23.00, are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, care exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
În Bucureşti, ritualul va începe în faţa Catedralei Sfântul Iosif, prin binecuvântarea focului şi aprinderea Lumânării Pascale – simbol al lui Cristos Înviat, de la care vor fi aprinse apoi lumânările credincioşilor. Credincioşii vor asculta apoi vestirea solemnă a Învierii şi cuvântul lui Dumnezeu care evocă istoria mântuirii, de la creaţie şi până la învierea lui Cristos.
Puţin timp înainte de miezul nopţii, clopotele vor bate din nou, după o tăcere de trei zile. Tot atunci, pentru prima oară după 40 de zile de post se va intona cântarea “Aleluia”.
La Sfârşitul Sfintei Liturghii, în jurul orei 1.00, credincioşii şi preoţii, cu lumânările aprinse, vor intona solemn “Cristos a înviat!” şi vor merge în procesiune în jurul Catedralei Sfântul Iosif.
