O inițiativă legislativă cetățeanească prevede ca Ținutul Secuiesc să fie condusă de un președinte, care va reprezenta regiunea în relația cu statul.
Mai mult, proiectul de lege care este susținut de Laszlo Tokes dorește ca autoritățile regionale să preia atribuțiile actualelor autorități locale, urmând să poată elabora propriile norme, însă nu se pot abate de la Constituția României, scrie Adevărul.
În motivația inițiativei, autorii au scris că Ținutul Secuiesc s-a bucurat mereu de o largă autonomie, precizând că propunerea face parte din principiul subsidiarității, o valoare a tuturor țărilor Europei care oferă comunităților locale să aibă un cuvânt de spus în privința chestiunilor de interes.
Se invocă și un referendum ”neoficial” în care 99,8% dintre 210.000 de cetățeni intervievați s-au declarat pentru crearea unei regiuni administrative cu ”prerogative sporite”.
Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice, se menționează în sursa citată.
Regiunea autonomă ar urma să fie format din județele Harghita și Covasna, plus Mureș. Regiunea autonomă va fi împărţită în 8 „scaune”, reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.
Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun.
Președintele va fi ales pe o perioadă de 4 ani, prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct. Vor fi permise cel mult două mandate pentru președinți.
Inițiativa legislativă cetățenească privind declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, care a strâns deja 100.000 de semnături, a fost publicată în Monitorul Oficial. Documentul urmează să ajungă în Parlament, pentru discutare.
Apoi, inițiativa va fi transmisă Curții Consituționale pentru un aviz.
UDMR a încercat de două ori să propună o lege a autonomiei, însă niciunul dintre proiecte nu a fost discutat în Parlament.
