Mii de oameni din toată ţara sunt aşteptaţi la un protest de amploare faţă de modificarea legilor justiţiei şi a Codurilor penale, sâmbătă seară, în Bucureşti, urmând să se adune în Piaţa Universităţii, apoi să plece în marş către Palatul Parlamentului, cu opriri la sediul Avocatului Poporului, Curtea Constituţională a României (CCR) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). Protestatari vor ajunge sâmbătă în Bucureşti din oraşe precum Cluj-Napoca, Bacău, Piteşti, Deva, Bistriţa, Satu Mare, Galaţi şi Timişoara, cu trenul sau cu microbuze, iar cei cu maşini persoanele se vor întâlni pe traseu şi vor merge în coloană spre Capitală.
De asemenea, manifestaţii asemănătoare sunt anunţate în acelaşi timp cu protestul din Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, precum şi în în străinătate, la Viena, Bruxelles, Toronto, Zurich, Paris, Roma sau Edingburgh.
Protestul, organizat sub sloganul "Toate drumurile duc la Bucureşti. Revoluţia generaţiei noastre”, va începe în jurul orei 18.00 în Piaţa Universităţii.
Conform programului organizatorilor, protestatarii din alte oraşe din ţară vor fi aşteptaţi de către cei din Bucureşti la Gara de Nord până la ora 16.00. În acelaşi timp, la ora 10.00 vor pleca din zona Otopeni clujenii care au pornit, în urmă cu câteva zile, într-un "Marş al speranţei”, pe jos, urmând să treacă pe la Casa Presei Libere, Arcul de Triumf, sediul ALDE, sediul PSD, Piaţa Victoriei şi apoi Piaţa Universităţii, unde va începe protestul.
Manifestanţii vor să plece în marş la 19.30 spre Palatul Parlamentului, trecând pe la "instituţiile confiscate de majoritatea parlamentară” – Avocatul Poporului, CCR, CNA. La ora 21.00, protestatarii ar urma să-şi aprindă lanternele telefoanelor şi să cânte Imnul.
Jandarmeria Capitalei a transmis, vineri, un mesaj video pe pagina sa de Facebook, făcând apel la desfăşurarea unor manifestaţii paşnice. Instituţia spune că este echidistantă şi garantează drepturile constituţionale ale cetăţenilor, cât timp aceştia se manifestă paşnic şi recomandă protestatarilor să fie civilizaţi şi să respecte indicaţiile forţelor de ordine.
În 18 ianuarie s-a împlinit un an de la declanşarea celor mai mari proteste din România, de după Revoluţie, care au scos în stradă sute de mii de oameni, imaginile cu luminile telefoanelor din Piaţa Victoriei făcând înconjurul lumii. Manifestaţiile au început la două săptămâni de la învestirea Guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, fiind declanşate de intenţia Guvernului de graţiere a unor pedepse şi de modificare a Codurilor penale. Dacă în prima zi, 18 ianuarie, au ieşit în stradă în jur de 5.000 de oameni, dintre care aproximativ 4.000 în Capitală, în următoarele zile protestele au luat amploare în toată România, mai ales după adoptarea de către Guvern, în noaptea de 31 ianuarie, a OUG 13 privind modificarea Codurilor penale.
