Deși apariția omului pe Pământ este în continuare un mister neelucidat în totalitate și în jurul căruia sunt formulate diverse teorii, este cunoscut faptul că acest lucru s-a întâmplat aproximativ în urmă cu 1,8-2 milioane de ani. În prezent am ajuns la un număr de 7,2 miliarde de oameni și în câteva zeci de ani se estimează o creștere considerabilă. În ceea ce privește inteligența umană, s-a ajuns la concluzia că aceasta provine de la un singur om care la naștere ar fi avut o anomalie genetică, iar în timp s-a distins față de ceilalți prin inteligența sa. Multe trăsături ale inteligenței umane sunt întâlnite și în rândul cimpanzeilor. Aceștia dau dovadă de empatie, se folosesc de teoria minții și totodată de simboluri și instrumente.
Ce am reuşit să creăm
În timp, inteligența umană a dus la dezvoltarea tehnologiei, facilitându-ne viețile prin deschiderea de noi oportunități. În ultimii ani, tehnologia avansată, coroborată cu inteligența și inventivitatea oamenilor a făcut posibilă dezvoltarea inteligenței artificiale. Prin urmare, ceea ce începând cu anii ’70 aveam ocazia de a experimenta doar prin filme precum Battlestar Galactica sau The Terminator, astăzi se transformă din SF în realitate. În anul 1954 a fost patentat primul robot industrial și doar începând cu anul 1961 acest tip de robot a început să fie folosit într-o linie de producție. Pe atunci, imaginea roboților umanoizi, care poartă și denumirea de androizi, erau înfățișați doar în literatură. Începând cu secolul XXI au existat mai multe tentative de a crea astfel de roboți și deși aceștia imitau cu succes forma umană, modurile și tipurile lor de interacțiune erau limitate. Schimbarea s-a produs în anul 2017, când un robot construit în Hong Kong a fost prezentat în cadrul unui târg de investiții în tehnologie din Arabia Saudită. Denumită Sophia, aceasta a ținut un discurs prin care și-a demonstrat capacitatea de a vorbi și a se face înțeleasă, declarând că la baza creării inteligenței sale artificiale stau valori umane precum bunătatea, înțelepciunea și compasiunea. De asemenea, în cadrul evenimentului, Sophia a primit cetățenie din partea Arabiei Saudite, ea însăși considerând acest moment istoric. Declarațiile sale următoare în cadrul unor emisiuni televizate confirmă temerile exprimate de cercetători precum Bill Gates, Stephen Hawking sau Elon Musk, cu privire la rolul acestor roboți în eliminarea civilizației umane.
Interacțiuni cu propriile creații
Astăzi inteligența artificială este încă într-o etapă inițială, dar acest nivel nu este cunoscut de toată lumea în amploarea sa. Nu întotdeauna aceasta ia forma unor androizi precum Sophia, dar evoluția rapidă a lucrurilor pare să îi aducă în curând noi colegi de breaslă. Algoritmii AI stau la baza a ceea ce noi folosim zilnic, mai exact Google, Facebook și Microsoft. Un chatbot este cel mai simplu exemplu prin care ne putem da seama de puterea acestei tehnologii avansate. Realizăm în acest fel cum cel puțin o dată în viață am vorbit cu un robot și am aflat informații pe care ne-am fi așteptat să le primim de la o persoană. În rândul descoperirilor realizate au existat și experimente care au eșuat, dar fiecare pas mic considerat drept reușită pare să compenseze erorile. La fel cum marile companii fac investiții masive în inteligența artificială, multe celebrități contribuie la dezvoltarea unor startup-uri bazate pe AI. Cunoscută drept comedian și prezentatoare de emisiuni, Ellen DeGeneres este de asemenea și un antreprenor mereu la curent cu noile trenduri. Aceasta a investit în dezvoltarea unor aplicații, a lansat o platformă digitală de programare și și-a creat un brand umbrelă sub care continuă să apară inovații. Leonardo DiCaprio este o altă figură publică mereu focusată pe ultimele tehnologii. Printre investițiile realizate de acesta se numără startup-ul Rubicon Global, care are ca misiune reciclarea inteligentă și MindMaze, un startup bazat pe realitatea virtuală, care a fost folosit în principal în industria medicală în cei 5 ani de la apariție. Qloo este o companie care folosește inteligența artificială în scopuri culturale. Prin analiza datelor de tip open source disponibile public, aceasta analizează tiparele de consum în ceea ce privește categorii precum filmul, muzica, televiziunea, moda și călătoriile. Printre investitorii în această companie se numără și artistul Elton John.
Importanța alegerii unei perspective
Chiar dacă beneficiile aduse de inteligența artificială sunt evidente în anumite sectoare sociale și există un număr mare de investitori și susținători în acest sens, părerile care apar în detrimentul său sunt de asemenea fondate pe date și dovezi exacte. Se presupune că această inovație ar putea deveni mai periculoasă decât bombele nucleare și cel mai adesea se vociferează că roboții se vor întoarce împotriva oamenilor, cea mai evidentă dovadă fiind declarația androidului Sophia, conform căreia roboții le sunt superiori oamenilor și ar trebui să aibă drepturi egale.
Pe măsură ce investițiile în AI cresc și se urmărește crearea de sisteme cu impacturi benefice pentru planetă, nu este acordată o atenție prea mare de cealaltă parte a baricadei. La acest aspect face referire și figura publică Liv Boeree, fondatoare a Raising for Effective Giving, o organizație non-guvernamentală creată în jurul ideii de filantropie. Aceasta este de părere că în măsura atenției constante acordate succesului dezvoltării inteligenței artificiale ar trebui să existe o analiză a defectelor și a lucrurilor care nu funcționează propice, pentru a oferi un balans întregului proces. În principal, acest lucru ar trebui să aibă loc pentru că în eventualitatea în care s-ar crea un sistem slab concretizat sau dacă acesta ar ajunge în mâinile greșite, o cutie a Pandorei ar fi deschisă într-un mod total devastator pentru omenire.
Căutând pozitivul în negativ
În ideea de a demonstra publicului larg printr-un exemplu concret cum și de ce AI se poate transforma într-o catastrofă pentru lumea înconjurătoare, cercetătorii americani au creat primul robot psihopat din lume. L-au denumit Norman, inspirându-se din thriller-ul psihologic al lui Alfred Hitchcock, Psycho, unde personajul cu nume omonim era un asasin. La baza construirii robotului au stat declarații ale unor persoane la un pas de moarte, dar și rezultatele realizării unui test psihologic Rorschach, în care acestuia i-au fost oferite spre analiză niște imagini cu pete de cerneală. Subiectul de control a fost un alt program AI, programat într-o manieră tradițională. Luând în considerare fundația creării robotului malefic, rezultatele obținute în urma comparării răspunsurilor celor 2 nu ar putea fi altfel decât înspăimântătoare. În concepția lui Norman, acolo unde robotul AI tradițional vedea două persoane situate în proximitate una de alta, se afla un bărbat care se arunca de la o fereastră, la fel cum în locul unei persoane care ținea în mână o umbrelă, acesta vedea o femeie care țipa în timp ce soțul său era împușcat. Prin acest experiment macabru, cei 3 cercetători doresc să crească gradul de conștientizare a impactului negativ al AI. Paradoxal sau nu, exemplul dă de gândit și instigă la reflecție prin efectul său șocant.
Fie că este asociată cu noțiunea de evoluție, entuziasm, ajutor reciproc, inteligența artificială face deja parte din societatea actuală, iar odată implementată în plan extins în diverse domenii, aceasta nu pare a avea un viitor scurt. Nu este speculat când vom începe să conviețuim cu roboții umanoizi sau când nouă înșine ni se vor implementa caracteristici robotice, dar cel mai important este să credem că suntem încă departe de a fi eliminați complet.
