România are un nou președinte. Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 53,60% din voturi, într-o cursă strânsă și tensionată, care deschide acum o nouă etapă în politica românească. Dincolo de scorul electoral, noul președinte intră într-un moment-cheie, în care va avea un rol determinant în conturarea echilibrului de putere din stat și în repoziționarea României pe scena europeană.
Chiar din seara alegerilor, Nicușor Dan a dat un semnal clar: l-ar prefera pe Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. A evitat să promită, dar a anunțat că de luni încep consultările cu partidele politice. În spatele ușilor închise, se prefigurează o majoritate parlamentară atipică – cu PSD, PNL, USR și UDMR – construită în jurul noului șef al statului. Dacă negocierile se încheie cu succes, Ilie Bolojan ar putea primi mandatul de formare a Guvernului, sprijinit de o coaliție largă.
Dar miza acestui început de mandat nu se reduce doar la Palatul Victoria. În iunie, expiră mandatul unui judecător constituțional – Livia Stanciu –, iar președintele va face o primă numire importantă în Curtea Constituțională. Tot în aceeași perioadă, Parlamentul va desemna alți doi judecători. Dacă majoritatea se aliniază în jurul Cotroceniului, Nicușor Dan va avea un cuvânt greu de spus în reconfigurarea CCR, influențând o treime din componența sa. Coincidența face ca și mandatul actualului președinte al Curții, Marian Enache, să se încheie curând. Alegerea succesorului său va fi, astfel, o nouă miză majoră.
Pe linia de securitate națională, dosarele se deschid din nou. SRI are nevoie de un nou director civil, după demisia lui Eduard Hellvig în 2023. SIE ar putea trece printr-o schimbare de conducere, în contextul controverselor din jurul lui Gabriel Vlase. La SPP, Lucian Pahonțu, aflat în funcție de două decenii, a fost trecut în rezervă în noiembrie anul trecut, dar a rămas în fruntea instituției. Și aici se așteaptă o decizie clară.
Justiția se află, de asemenea, în vizorul Cotroceniului. Deși mandatele șefilor DNA, DIICOT și al procurorului general expiră abia în martie 2026, legea permite o eventuală revocare anticipată. Noul președinte a transmis, însă, că nu intenționează să intervină prematur, preferând să respecte calendarul și independența instituțională.
La nivel internațional, Nicușor Dan devine și vocea României în Consiliul European. Într-un context geopolitic instabil, cu tensiuni la granițele UE și provocări interne în blocul comunitar, noul președinte va trebui să își definească rapid poziția și stilul de reprezentare. Rolul său nu va fi doar simbolic, ci decisiv în conturarea politicii externe și de securitate a țării.
Pentru Nicușor Dan, victoria în alegeri marchează nu doar un succes personal, ci și începutul unei perioade intense, în care fiecare decizie va conta. De acum înainte, toate privirile sunt ațintite asupra Cotroceniului. România a ales, dar viitorul se scrie de-abia de aici înainte.
