APM Prahova a transmis recent datele primelor patru zile de monitorizare a calității aerului din Parcul Municipal Ploiești Vest. Concluzia oficială? Nu s-au înregistrat depășiri ale limitelor legale. Sună frumos. Liniștitor, chiar. Problema e că legea nu reflectă realitatea din plămânii noștri.
Conform măsurătorilor, benzenul – o substanță cancerigenă confirmată – a avut o concentrație medie de 2,5 µg/m³. Este sub limita legală de 5, dar asta nu înseamnă că e sigur. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că orice expunere la benzen implică un risc crescut de leucemie. Particulele fine PM2.5, responsabile pentru boli de inimă, astm și decese premature, au atins 8,5 µg/m³. Legea românească permite, dar recomandările internaționale spun că deja e periculos.
Și totuși, APM nu menționează nimic despre impactul real asupra sănătății. Nicio cifră despre cât pierdem din viață trăind în acest aer. Niciun cuvânt despre riscurile pentru copii, vârstnici sau bolnavi cronici. În schimb, primim un raport care „bifează” că suntem în regulă. Asta, deși datele sunt colectate dintr-un singur punct, într-un parc – nu din zonele industriale, nu din cartierele sufocate seara de mirosuri grele.
Cum poate fi aerul „legal curat” când oamenii se plâng zilnic de dureri de cap, tuse și disconfort? Când simți în piept că ceva nu e în regulă, e greu să crezi că totul e bine doar pentru că o hârtie spune asta.
Cetățenii cer Ministerului Mediului, condus de Diana Buzoianu, să trateze problema cu seriozitate: să aducă legislația la standardele OMS, să extindă rețeaua de monitorizare și să ia măsuri ferme împotriva poluatorilor. Sănătatea ploieștenilor nu poate fi tratată ca o formalitate.
