O adeverință emisă de Transport Urban Sinaia afirmă că societatea nu are consilier juridic. Inspectoratul de Muncă spune exact contrariul. Documentul a fost folosit pentru a justifica cheltuirea banilor publici într-un proces de 600.000 de euro. Cazul arată cât de departe poate merge o administrație locală pentru care legea devine opțională.
Două documente oficiale, două adevăruri contradictorii
În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Prahova, privind litigiul dintre Transport Urban Sinaia (TUS) și constructorul Telegondolei Carp, apare un document care ridică întrebări grave:
o adeverință semnată de conducerea TUS afirmă că „societatea nu a mai avut încadrat personal cu atribuții juridice din anul 2014”.
Problema este că Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova afirmă contrariul.
Într-o adresă oficială (nr. 4642/11P24/10.03.2025), ITM confirmă că
„în perioada 2016–prezent, în cadrul societății Transport Urban Sinaia SRL figurează funcția de consilier juridic, conform Registrului General de Evidență a Salariaților”.
Cele două documente se contrazic frontal. Unul dintre ele — inevitabil — este fals.
De ce contează: 600.000 de euro și o lege ocolită
Adeverința nu a fost un simplu act intern. Ea a fost folosită pentru a justifica contractarea unei case de avocatură în procesul cu asocierea Leitner–Tancrad, un litigiu în valoare de aproximativ 600.000 de euro.
Constructorul solicită:
- penalități pentru întârzierea plăților;
- sume reținute nejustificat;
- contravaloarea unui stâlp metalic licitat, dar nepus în operă.
Procesul durează de șase ani și se află pe rolul Tribunalului Prahova (dosar nr. 3626/121/2019).
Conform OUG 26/2012, art. 1,
„Autoritățile și instituțiile publice care au în structură personal de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice externe, decât în situații temeinic justificate și cu aprobarea consiliului local.”
Altfel spus, dacă ITM are dreptate și consilierul juridic exista la TUS, contractul cu casa de avocatură a fost nelegal, iar banii cheltuiți — cheltuiți în afara legii.
Cum s-a ajuns aici: o hotărâre pe documente false
În iunie 2025, la scurt timp după depunerea adeverinței în instanță, Consiliului Local Sinaia i s-a cerut prin proiectul de Hotărâre nr. 71/06.06.2025 să aprobe angajarea unei case de avocatură pentru TUS.
Când asocierea Tancrad a sesizat contradicțiile, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi.
Ulterior, TUS ar fi modificat încadrarea consilierului juridic, iar casa de avocatură care reprezentase societatea între 2019–2025 a denunțat contractul.
Surse juridice confirmă că TUS a apelat ulterior la o altă firmă de avocatură, Popescu și Asociații, prin atribuire directă, nepublică — un contract care nu apare în platforma SEAP, contrar obligațiilor legale de transparență.
Ce spune legea: fals, uz de fals și abuz în serviciu
Conform specialiștilor în drept administrativ și penal, faptele pot intra sub incidența următoarelor articole din Codul penal:
- Art. 321 – Fals intelectual: întocmirea unui înscris oficial care atestă fapte neadevărate;
- Art. 323 – Uz de fals: folosirea unui document fals pentru obținerea unui avantaj sau validarea unei decizii administrative;
- Art. 297 – Abuz în serviciu: cauzarea unui prejudiciu bugetului public prin acte nelegale ale funcționarilor.
Dacă aceste aspecte se confirmă, contractul juridic ar putea fi anulat, iar sumele plătite din bugetul local ar trebui recuperate integral.
Riscurile: de la 600.000 de euro la peste un milion
Pe lângă litigiul cu Tancrad, TUS riscă:
- sancțiuni din partea Curții de Conturi pentru achiziții nelegale;
- sesizări penale pentru fals și abuz;
- pierderea credibilității financiare în relațiile cu instituțiile publice și băncile.
Dacă instanța dă câștig de cauză constructorului, pierderile totale pentru societate ar putea depăși 1 milion de euro, echivalentul bugetului anual al unei investiții locale majore.
Un tipar care se repetă
Cazul Tancrad nu este izolat. În ultimii ani, administrația din Sinaia a fost vizată de controale și anchete privind:
- Proiectul „Pârtia Călugărul” – cu plângeri penale pentru construcții în arii protejate;
- Proiecte cu finanțare europeană – pentru care Primăria Sinaia ar trebui să returneze circa 500.000 de euro, în urma constatării unor nereguli în licitații.
Se conturează un modus operandi: documente incomplete, proceduri eludate, decizii arbitrare și o lejeritate periculoasă în cheltuirea banilor publici.
Concluzie: cine plătește nota
În timp ce Curtea de Conturi, DNA și ANAF verifică deja aspectele semnalate, întrebările esențiale rămân:
- Cine a semnat adeverința falsă și de ce?
- Cine răspunde dacă TUS pierde procesul și orașul trebuie să plătească peste un milion de euro?
- Cum s-a ajuns ca o societate publică să invoce în fața instanței informații contrazise de propriile evidențe oficiale?
Miza nu mai este doar un litigiu comercial.
Este vorba despre credibilitatea administrației din Sinaia, despre respectul pentru lege și despre modul în care sunt gestionați banii contribuabililor.
Iar până când cineva își va asuma responsabilitatea, nota de plată va rămâne tot la cetățeni.
