Bunuri şi conturi de peste 300 de milioane de euro au fost blocate de anchetele DNA de anul trecut. Suma ar putea acoperi salariile medicilor pentru un an de zile. Cu o singură condiţie însă: ca banii să fie şi recuperaţi de agenţii ANAF. Doar 10% din prejudiciul recuperat de procurori s-a întors însă în bugetul statului. Cele mai importante anchete au vizat foşti miniştri, parlamentari şi oameni de afaceri cu averi de sute de milioane de euro.

Anchetele procurorilor au reuşit într-un singur an să blocheze bunuri şi conturi de peste 300 de milioane de euro, de 13 ori mai mult decât bugetul DNA.

Mai mult, peste 100 de milioane de euro într-un singur dosar au rămas la stat, doar pentru că intervenţia procurorilor i-a speriat pe cei care ar fi vrut să comită infracţiunile. Şi nu este tot.

“Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310 milioane euro”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De la decizia magistraţilor şi până la recuperarea prejudiciului este însă cale lungă. Doar într-un caz din 10 instituţiile statului reuşesc să-şi ia înapoi banii furaţi.

„Bugetul de stat are de recuperat de la firmele în insolvenţă nu 300 de milioane de euro, ci 10 miliarde de euro, care ar acoperi toate salariile”, a declarat premierul Victor Ponta.

Cei care ar trebui să aducă prejudiciul recuperat de procurori în visteria statului se ascund după legea interpretabilă.

Fiscul nu se ocupă de recuperarea prejudiciului decât dacă decizia instanţei spune clar că instituţia are această obligaţie, cum se întâmplă în Dosarul ICA. Reprezentanţii ANAF recunosc rezultatele slabe.

În ultimii cinci ani, Fiscul a recuperat doar 8,9% din prejudiciile pe care le avea de valorificat în urma deciziilor definitive dictate de instanţe. Este vorba despre numai 20 de milioane de lei dintr-un total de 232 de milioane de lei.

Retrocedări ilegale, fraude în domeniul sănătăţii, educaţiei, dar şi fonduri europene deturnate au ţinut capul de afiş al anchetelor DNA.

Implicarea politicienilor în dosarele penale a fost mai evidentă ca în orice an. Procurorii au cerut arestarea a 9 parlamentari şi 12 miniştri. 35 de magistraţi au fost trimişi în judecată, după ce procurorii au descoperit că aceştia au încercat să ajute diferiţi suspecţi cercetaţi în dosare de corupţie. Numărul inculpaţilor a fost practic dublu faţă de anul 2013, peste 1900.

„Trebuie să depăşim definitiv situaţia în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. (…) Mi-aş dori să nu mai existe presiuni din sfera politicienilor”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Sucesul DNA aduce în faţă şi problemele instituţiei. Sunt mult prea puţini procurori faţă de numărul dosarelor aflate în lucru. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut suplimentarea posturilor cu 50 de noi procurori.