Suspiciunile privind existenţa unei închisori CIA în România, discriminarea romilor, dar şi a minorităţilor sexuale sunt analizate în partea dedicată României din raportul Amnesty International pe 2014

Numele României apare în raportul Amensty în legătură cu raportul Senatului american privind CIA din decembrie, care, în forma completă, necenzurată, ar menţiona România, alături de Polonia şi Lituania, printre ţările europene care ar fi găzduit închisori secrete ale agenţiei de spionaj americane în perioada 2001 – 2009, potrivit Washington Post.

Raportul mai face referire şi la declaraţia fostului şef al SIE Ioan Talpeş, dată în urma publicării raportului, spunându-se că acesta ar fi confirmat că România a cooperat cu CIA pentru stabilirea unei închisori în ţară în 2002. Deşi a catalogat raportul Senatului SUA drept "un fals", Talpeş a confirmat, într-un interviu la Adevărul Live, că "a existat o cooperare dupa 11 septembrie", precizând că "e posibil să fi fost o locaţie sau două", între care "este una în care ar fi fost aduşi deţinuţi".

În 2012, Abd al-Rahim al-Nashiri, din Arabia Saudită, deţinut în prezent la Guantanamo Bay, s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) că a fost ţinut în detenţie, în secret, la Bucureşti, între 2004 şi 2006, mai aminteşte raportul Amnesty.

Organizaţia internaţională pentru drepturile omului mai semnalează că, în iulie, CEDO a decis că statul român se face vinovat de încălcarea dreptului la viaţă al lui Valentin Câmpeanu, un bărbat de etnie romă, seropozitiv şi suferind de o boală psihică. Acesta a murit la Spitalul de Psihiatrie din Poaiana Mare, Dolj, în 2004, din cauza îngrijirilor şi condiţiilor de viaţă necorespunzătoare.

Tot în iulie, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, critica, într-un raport făcut în urma unei vizite de monitorizare în România, condiţiile din instituţiile pentru aduţi şi copii cu dizabilităţi fizice şi psihice şi existenţa numeroaselor plângeri privind rele tratamente aplicate în aceste instituţii. El arăta că a făcut aceste constatări în ciuda faptului că Guvernul român şi-a propus demult să reducă numărul persoanelor cu dizabilităţi care sunt ţinute în instituţii.

Muiznieks s-a arătat preocupat şi de plângerile privind folosirea excesivă a forţei de poliţişti în timpul unor percheziţii în casele unor romi şi a propus înfiinţarea unui mecanism independent de sesizări privind abuzurile forţelor de ordine.

O parte importantă din capitolul dedicat României din raportul Amnesty priveşte discriminarea romilor, organizaţia internaţională amintind de discursul stigmatizant al oficialilor, dar şi de faptul că, în februarie anul trecut, fostul preşedinte Traian Băsescu a fost amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru afirmaţiile făcute vizavi de romi în timpul unei vizite în Slovenia, în 2010. Băsescu a fost amnedat cu 600 de lei pentru declaraţi conform căreia, dintre romii nomazi, "foarte puţini vor să muncească" şi "mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură".

Pe acelaşi subiect, se mai aminteşte că, în iulie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis că Guvernul trebuie să termine investiţiile în satul mureşean Hădăreni, unde, în conflictul inter-etnic din 1993, au murit trei romi şi au fost distruse mai multe locuinţe ale romilor. Guvernul s-a angajat în 2005 în faţa CEDO să reconstruiască locuinţele romilor şi să facă unele investiţii în localitatea, între 2006 şi 2008, obiectivele asumate nefiind nici până în prezent realizate în totalitate.

În septembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis definitiv să menţină amenda de 6.000 de lei dată de CNCD primarului din Baia Mare Cătălin Cherecheş pentru ridicarea unui zid care separa aşezări ale romilor de restul oraşului.

Autorităţile locale au continuat de altfel să evacueze forţat comunităţile de romi, unele fiind relocate în condiţii inadecvate şi de segregare, în timp ce altora nu li s-a oferit vreo alternativă, mai spune raportul Amnesty.

Organizaţia aminteşte de cazul de la Eforie Sud, din octombrie 2013, când au fost evacuate dintr-o tabără în care locuiau de peste 40 de ani 101 persoane, între care 55 de copii, fără ca autorităţile locale să ofere vreo compensaţie pentru pierderile suferite.

De asemenea, sunt amintite evacuările din Baia Mare, unde câteva sute de romi din zona Craica au fost mutaţi, în 2012, în spaţii ce au aparţinut combinatului dezafectat Cuprom, şi de la Cluj, unde aproximativ 300 de romi au fost mutaţi din centrul oraşului lângă o groapă de gunoi.

Tribunalul Cluj a decis, în decembrie 2013, ca administraţia locală din Cluj-Napoca să achite câte 2.000 de euro unui număr de 200 de romi care au fost mutaţi lângă rampa de gunoi de la Pata Rât şi să le ofere locuinţe adecvate.

În octombrie 2014, Curtea de Apel Cluj, căreia i-a fost înaintată contestaţia municipalităţii, a retrimis cazul la tribunal, motivând că trebuie judecat din perspectiva legii civile, mai degrabă decât a celei administrative, pentru că municipalitatea a acţionat în calitate de proprietar al terenului mai degrabă decât în cea de autoritate publică. Cazul este în continuare judecat.

Raportul Amnesty vorbeşte şi despre drepturile minorităţilor sexuale în România, amintind că, în iunie 2013, Comisia parlamentară pentru reviziuirea Constituţiei a respins un amendament prin care se propunea completarea criteriilor de discriminare cu orientarea sexuală, interzicându-se şi acest tip de discriminare.