Românii au mai multe superstiţii şi trdiţii legate de Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Patimilor.
În Vinerea Mare, este bine ca, în momentul când se scoală din pat, omul să calce mai întâi pe o bucată sau pe un mic obiect din fier, ca să nu se mai lovească tot anul.
De asemenea, vopsirea ouălor este interzisă. Dacă nu a fost făcută în Joia Mare, aceasta se amână până sâmbătă.
Se crede că animalele trebuie lăsate să se odihnească, iar lucrul agresiv în natură poate atrage blesteme sau accidente.
Un alt obicei important este evitarea sacrificării animalelor, considerată nepotrivită într-o zi de mare durere.
În plan alimentar, tradiția spune că nu se consumă urzici sau oțet, simboluri asociate suferinței din timpul răstignirii.
Totodată, bătrânii spun că nu este bine să te tunzi sau să coci pâine ori să pregătești borș, pentru a nu atrage necazuri.
Un obicei mai puțin obișnuit presupune scăldatul în apă rece, de trei ori, pentru sănătate pe tot parcursul anului.
Vinerea Mare este o zi a păcii și a iertării. Se crede că supărările și certurile pot aduce ghinion sau probleme de sănătate. Atmosfera trebuie să fie calmă și respectuoasă, în familie și în comunitate.
Se consideră că Vinerea Mare nu este potrivită pentru lux și ostentație. Hainele noi purtate în această zi pot atrage ghinion.
În folclorul românesc, începutul de afaceri sau al lucrurilor importante în Vinerea Mare poate aduce eșec sau pierdere. Este o zi de reflecție, nu de inițiativă materială.
