Joi, 17 octombrie 2019 - 3:37:59
Echipa Ştiri Actuale
Români din toate țările, uniți-vă!

Cabinet stomatologic Ploiesti, Dentist Ploiesti - Stomatologie

Ţuica de prune, brand al judeţului Bistriţa-Năsăud, remarcată la Târgul de turism al României


26 februarie 2018

Nu este casă de bistriţean în care să intri şi să nu fii îmbiat la masă cu un pahar de ţuică. Ţuică autohtonă, din prune bistriţene, de o calitate recunoscută peste tot în ţară şi chiar în străinătate. Este bună când este servită înainte de masă, dar şi la ocazii festive, iar producătorii se laudă cu mărgelele pe care le face ţuica lor atunci când este agitată. Orice ţuică care se respectă nu poate avea sub 50 de grade tărie.

Şi mostra de ţuică (in foto) primită cadou de la o distinsă jurnalistă de investigaţii din Bistriţa, dna Claudia Andron (un model pentru tânăra generaţie de jurnalişti, care se gudură pe lângă partidele aflate la putere) – pe care am cunoscut-o la Târgul de Turism al României - ne-a ars pe cerul gurii, cu gradele ei mult prea ridicate pentru gusturile ”delicate”, ale regăţenilor. Ţuica asta nu este precum Ţuica de Vălenii de Munte (32 de grade), atât de cunoscută şi apreciată în zona Prahovei, este, de fapt, o  palincă curată, care are peste 50 de grade!

Ţuica de Bistriţa şi prunul de Bistriţa reprezintă deja tradiţii în această zonă a ţării. Fie că vorbim de Valea Bârgăului, Valea Someşului sau Valea Ilvelor, cazanele în care se fierbe ţuica de prune sunt o prezenţă la fel de familiară ca râurile care străbat aceste sate.

În comuna Salva, dl.Ioan Angelini moşteneşte de la familia sa cazane vechi de aramă, din care face o ţuică cu mărgele cu care se mândreşte peste tot. Atât de mândru încât, potrivit Agerppres – Tina Ţucui -  a şi înregistrat această marcă.

'Ţuica cu mărgele de Salva este o ţuică sută la sută naturală. Totodată, această ţuică este fabricată în cazane de aramă, din moşi strămoşi, aşa cum este obiceiul la noi. Este marcă înregistrată, avem toate actele în regulă. Acum încercăm să ne facem contracte cu un investitor din străinătate, chiar şi din România avem cereri foarte mari, fiindcă suntem singurii autorizaţi după lege şi cu antrepozit fiscal din judeţul Bistriţa-Năsăud', spune Angelini.
El nu vrea să dezvăluie niciun secret legat de procesul de fabricaţie, dar ţine să specifice că ”mărgelele fac tăria ţuicii, adică, dacă ţuica este sub 50 grade, nu mai face mărgică, dacă este peste 50 grade, face mărgică”.

Ioan Angelini susţine că nu foloseşte decât prune bistriţene, pe care le consideră cele mai potrivite pentru o ţuică de calitate. Are o livadă de zece hectare de pruni, o alta de 50 hectare de meri, încă cinci hectare de peri şi meri şi, în plus, a concesionat pe o perioadă de zece ani alte 30 de hectare cultivate cu pruni. Se declară mândru că este bistriţean şi spune că ţuica este unul dintre brandurile judeţului.

Reţeta unei ţuici de calitate o dau, în primul rand, prunele. Iar prunul de Bistriţa este considerat de către specialişti un soi autofertil excelent. Fructele sunt de mărime medie, alungite, de culoare bleumarin, cu pulpă foarte dulce şi aromată, neaderentă la sâmbure. Ideale nu doar pentru ţuică, ci şi pentru gemuri şi prăjituri.


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating
(421 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:

Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate



Servicii medicale de calitate la standarde europene

Din aceeaşi categorie:



















































































Ştiri Actuale on Linkedin
Ştiri Actuale on Twitter
 on Google Plus
Ştiri Actuale on Facebook


servicii complete deratizare,dezinsectie,dezinfectie


































ISSN–L 2344 – 3006, ISSN 2344 – 3006
Actualizat la 16 octombrie 2019
Autentificare
stiriactuale.ro