Universitatea din Bucureşti este cea mai bine clasată instituţie de învăţământ superior din România în „QS Top 200 universităţi din Ţările în Curs de Dezvoltare din Europa şi Asia Centrală (EECA)”, se arată într-un comunicat transmis marţi, 14 iunie.
Cea de a treia ediţie extinsă a Clasamentului „QS: Ţările în Curs de Dezvoltare din Europa şi Asia Centrală (EECA)” a fost lansată marţi de QS Quacquarelli Symonds, analist global asupra învăţământului superior.
Ediţia din 2016 a clasamentului EECA include 200 de universităţi din 21 de state, cu 50 mai multe decât precedenta. În clasament apar 11 universităţi româneşti, dintre care 5 sunt noi în clasament, România beneficiind de ediţia extinsă din acest an. Universitatea din Bucureşti rămâne cea mai bine clasată instituţie de învăţământ din România, crescând cu patru locuri şi ajungând pe locul 32 în regiune. În clasamentul Top 50 regional au fost incluse şi celelalte universităţi din cadrul Consorţiului „Universitaria”: Universitatea „Babeş — Bolyai” din Cluj Napoca — locul 36 (de la locul 41), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” — locul 49 (de la locul 51) şi Universitatea de Vest din Timişoara — locul 59 (de la 58).
Metodologia utilizată de QS presupune aplicarea mai multor indicatori principali. Un indicator este reputaţia academică (cea care contează în proporţie de 30%) — reputaţia globală este evaluată prin două cercetări internaţionale principale (prima dintre ele este QS Global Academic Survey, care le cere cercetătorilor din lume să identifice instituţiile pe care le percep că realizează cele mai bune performanţe în domeniul lor).
Un alt indice este reputaţia angajatorului (20%) — QS Global Employer Survey le solicită absolvenţilor angajaţi să numească instituţiile pe care le consideră că produc cei mai buni absolvenţi din sectorul lor de activitate. Acest indicator urmăreşte să reflecte reputaţia intuiţională pe piaţa de angajare a absolvenţilor.
Rata facultate/student contează în proporţie de 15% în evaluare. Aceasta este bazată pe numărul de studenţi înscrişi comparat cu personalul academic full-time.
Alţi indicatori incluşi în metodologie sunt: Articole pe facultate (10%), impact web (10%), Personal cu studii doctorale (5%), Citări pe articol (5%), Facultate Internaţională (2,5%) şi studenţi internaţionali (2,5%).
