Meseria de recuperator, prin definiţia ei, nu are cum să fie una agreată de clienţi. Dar chiar şi sub toată presiunea impusă de meserie, recuperatorii ar trebui să aibă o conduită profesionistă. Datornicii care ajung să fie jigniţi sau deranjaţi de recuperatori, au mai multe metode prin care se pot apăra. În unele cazuri, se poate ajunge chiar la întreruperea activităţii de recuperare.

Recuperatorii de datorii, la fel ca în orice alt domeniu, se împart între profesionişti şi diletanţi. Din păcate, pe o piaţă atât de puţin matură cum este cea din România, numărul celor care nu şi-au însuşit codul deontologic este destul de mare. Tocmai de aceea, mulţi datornici care ajung pe mâna recuperatorilor de datorii sunt hărţuiţi de aceştia.

Corespondenţa cu datornicii trebuie să se desfăşoare în condiţii stricte

În primul rând, scrisorile primite de la compania de recuperări sunt greu de identificat, înainte să le deschizi. Plicul trebuie să fie sigilat, fără niciun fel de însemnare care să indice că scrisoarea se referă la datoria destinatarului. Acest lucru este menit să protejeze intimitatea clientului, mai ales în condiţiile în care plicul trebuie trimis atât acasă ori la sediul firmei, cât şi la o altă adresă la care restanţierul poate fi contactat.

„Scrisoarea de somaţie/notificare de plată trebuie să conţină descrierea detaliată: sursa debitului, creditorul, emitentul facturii, debitorul primar, data scadenţei, dobânda neonorată şi alte datorii aferente, numărul de factura, data de facturare, perioada acoperită de factură, dacă se întreprind eforturi de recuperare referitoare la creanţele periodice. Scrisorile de somaţie ulterioare nu trebuie să cuprindă decât informaţiile necesare pentru identificarea cazului şi stadiul acestuia, precum şi suma actualizată a debitului”, arată specialiştii Recupit & Asociaţii, o companie membră cu drepturi depline a Asociaţiei Internaţionale a Recuperatorilor Profesionişti de Creanţe.

Convorbirile telefonice trebuie să se desfăşoare între orele 7 AM şi 9 PM

Regulile pentru telefoanele pe care le puteţi primi de la recuperatori sunt ceva mai permisive. Aceştia au voie, prin lege, să sune chiar şi la ore considerate nepotrivite, pentru alte industrii.

„Apelurile telefonice trebuie efectuate în orice moment şi în orice loc, atât timp cât nu îi vor aduce neplăceri debitorului, respectiv în zilele de lucru, între 7 AM şi 9 PM. Dacă nu se poate lua legătura cu debitorul în intervalul orar de mai sus, apelurile telefonice pot fi efectuate în celelalte zile ale săptămanii, dar numai între 8 AM şi 8 PM”, continuă specialiştii Recupit & Asociaţii.

Indiferent de ora apelului, tonul discuţiei trebuie să fie întotdeauna politicos, din partea recuperatorului. Convorbirile trebuie încheiate într-un mod elegant, indiferent de reuşita discuţiei, iar atunci când începe o convorbire, recuperatorul trebuie să se prezinte, să spună numele companiei pe care o reprezintă şi numele creditorului.

„În timpul convorbirii, recuperatorul trebuie să explice Deprecierea leului continuă. Ce riscuri există pentru cei cu datorii în euro?  România este o ţară care iubeşte moneda euro. De la industria auto, cea a telefoniei şi până la instituţiile financiare, toate promovează ...  motivul convorbirii cu debitorul, precum şi să clarifice orice nelămuriri sau întrebări solicitate pe parcursul convorbirii. Frecvenţa convorbirilor telefonice cu debitorul nu trebuie să reprezinte un factor perturbator pentru acesta, nici să ia forma unei hărţuiri”, arată reprezentanţii companiei de recuperări.

Vizitele de la recuperatori trebuie făcute doar dacă datornicul nu poate fi contactat în alt mod

În caz că nu răspunde nici la telefon nici la scrisori, datornicul are toate motivele să aştepte o vizită a recuperatorilor. Programul este acelaşi ca şi în cazul apelurilor telefonice, deci inclusiv în weekend, de dimineaţa până seara. Dar recuperatorii nu trebuie să fie o apariţie înfricoşătoare.

„Recuperatorii de pe teren trebuie să fie îmbrăcaţi curat şi într-un mod care să nu comporte conotaţii negative. Aceştia trebuie să prezinte întotdeauna actul de identitate şi autorizaţia de acţionare. Dacă se recuperează numerar, recuperatorul trebuie să emită o chitanţă pentru ridicare de numerar, care să conţină parafa companiei de recuperare a debitelor”, arată specialiştii Recupit & Asociaţii.

Dacă nu se respectă regulile, datornicii pot lua măsuri împotriva recuperatorilor

Datornicul trebuie să afle care sunt drepturile lui încă de la prima întâlnire cu recuperatorul, chiar de la acesta. Dacă există orice fel de nemulţumire întemeiată legal, chiar şi o reclamaţie legată de compania la care există datoria, compania de recuperare este obligată să o înregistreze.

„Toate reclamaţiile efectuate de către debitori trebuie rezolvate imediat de către compania de recuperare a debitelor, în termen de 30 zile de la primirea acestora. Daca reclamaţia este respinsă, compania de recuperare a debitelor trebuie să specifice motivele respingerii, precum şi eventualele proceduri ulterioare”, arată specialiştii în recuperarea datoriilor.

Dacă se consideră că acuzaţiile făcute de către debitor sunt clare şi bine întemeiate, abaterile trebuie imediat rectificate, iar acolo unde este cazul, pot fi întrerupte activităţile de recuperare.

Milioane de oameni riscă să-şi piardă locuinţele din cauza datoriilor ipotecare  Stabilizarea fie şi temporară a economiei globale nu înseamnă că a trecut şi pericolul pentru proprietari. Milioane de oameni din toată lumea ...  Mai multe situaţii sunt considerate inacceptabile şi total interzise

Pentru a evita asemenea situaţii, Asociaţia Internaţionala a Recuperatorilor Profesionişti de Creanţe impune reguli foarte stricte privind deontologia şi comportamentul profesional al recuperatorilor. Astfel, sunt considerate inacceptabile şi total interzise următoarele aspecte:

• Utilizarea forţei, a unor ameninţări cu pedeapsa sau a altor acţiuni care atentează la demnitatea debitorului
• Utilizarea unui limbaj vulgar sau obscen sau a oricăror altor termeni care atentează la demnitatea debitorului; utilizarea unui ton nepoliticos
• Utilizarea oricăror altor metode menite să intimideze debitorul
• Furnizarea de informaţii false privind debitul, în primul rând a celor legate de caracterul, suma şi situaţia juridică a acestuia
• Sugerarea, în timpul întâlnirilor cu debitorul sau cu terţi, că debitorul este un infractor