Un studiu recent trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte accesul tinerilor la jocurile de noroc. Deşi legea interzice clar participarea minorilor, 1 din 4 adolescenţi din România a încercat cel puţin o dată să joace. Şi mai alarmant este faptul că mulţi dintre aceştia au început chiar înainte de a împlini 14 ani.
Potrivit cercetării, vârsta medie la care adolescenţii se apropie pentru prima dată de astfel de practici este 16 ani. În plus, băieţii sunt de două ori mai expuşi riscului decât fetele, iar tinerii din mediul rural par mai vulnerabili decât cei din oraşe.
Deşi legislaţia impune vârsta de 18 ani pentru accesul la jocuri de noroc, mulţi tineri reuşesc să ocolească regulile, mai ales în mediul online, unde sistemele de verificare a identităţii sunt uşor de păcălit. În comunităţile mici, aceştia pot fi chiar lăsaţi să joace în agenţii, pentru că sunt cunoscuţi de angajaţi.
Vlad Bujdei-Tebeică, coordonatorul studiului şi director al Centrului pentru Studiul Inovării Publice (CeSIP), explică:
„Tinerii accesează platformele online fără mari obstacole. În mod clar, filtrele actuale nu funcţionează. Propunem ridicarea vârstei minime la 21 de ani şi un sistem mai sigur de control al identităţii.”
Pericolul este real şi pe termen lung, atrag atenţia specialiştii. Potrivit psihologului Keren Rosner, adolescenţii care dezvoltă dependenţă de jocuri de noroc ajung adesea să-şi piardă direcţia în viaţă:
„Totul se reduce la joc. Gândirea, planurile, relaţiile — sunt dominate de această obsesie. Iar fără intervenţie, riscul ca aceşti tineri să devină dependenţi pentru tot restul vieţii este uriaş.”
Deocamdată, asociaţiile din industria jocurilor de noroc nu au oferit un punct de vedere oficial cu privire la aceste constatări îngrijorătoare.
.jpeg?width=180&height=180&cropratio=1:1&image=/images/stories/2024/migranti1_(1).jpeg)
.jpeg?width=180&height=180&cropratio=1:1&image=/images/stories/2025/incendiu%20casa(1).jpeg)
.jpg)
