România are un nou preşedinte. Nicuşor Dan a câştigat alegerile cu 53,60% din voturi, într-o cursă strânsă şi tensionată, care deschide acum o nouă etapă în politica românească. Dincolo de scorul electoral, noul preşedinte intră într-un moment-cheie, în care va avea un rol determinant în conturarea echilibrului de putere din stat şi în repoziţionarea României pe scena europeană.
Chiar din seara alegerilor, Nicuşor Dan a dat un semnal clar: l-ar prefera pe Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru. A evitat să promită, dar a anunţat că de luni încep consultările cu partidele politice. În spatele uşilor închise, se prefigurează o majoritate parlamentară atipică – cu PSD, PNL, USR şi UDMR – construită în jurul noului şef al statului. Dacă negocierile se încheie cu succes, Ilie Bolojan ar putea primi mandatul de formare a Guvernului, sprijinit de o coaliţie largă.
Dar miza acestui început de mandat nu se reduce doar la Palatul Victoria. În iunie, expiră mandatul unui judecător constituţional – Livia Stanciu –, iar preşedintele va face o primă numire importantă în Curtea Constituţională. Tot în aceeaşi perioadă, Parlamentul va desemna alţi doi judecători. Dacă majoritatea se aliniază în jurul Cotroceniului, Nicuşor Dan va avea un cuvânt greu de spus în reconfigurarea CCR, influenţând o treime din componenţa sa. Coincidenţa face ca şi mandatul actualului preşedinte al Curţii, Marian Enache, să se încheie curând. Alegerea succesorului său va fi, astfel, o nouă miză majoră.
Pe linia de securitate naţională, dosarele se deschid din nou. SRI are nevoie de un nou director civil, după demisia lui Eduard Hellvig în 2023. SIE ar putea trece printr-o schimbare de conducere, în contextul controverselor din jurul lui Gabriel Vlase. La SPP, Lucian Pahonţu, aflat în funcţie de două decenii, a fost trecut în rezervă în noiembrie anul trecut, dar a rămas în fruntea instituţiei. Şi aici se aşteaptă o decizie clară.
Justiţia se află, de asemenea, în vizorul Cotroceniului. Deşi mandatele şefilor DNA, DIICOT şi al procurorului general expiră abia în martie 2026, legea permite o eventuală revocare anticipată. Noul preşedinte a transmis, însă, că nu intenţionează să intervină prematur, preferând să respecte calendarul şi independenţa instituţională.
La nivel internaţional, Nicuşor Dan devine şi vocea României în Consiliul European. Într-un context geopolitic instabil, cu tensiuni la graniţele UE şi provocări interne în blocul comunitar, noul preşedinte va trebui să îşi definească rapid poziţia şi stilul de reprezentare. Rolul său nu va fi doar simbolic, ci decisiv în conturarea politicii externe şi de securitate a ţării.
Pentru Nicuşor Dan, victoria în alegeri marchează nu doar un succes personal, ci şi începutul unei perioade intense, în care fiecare decizie va conta. De acum înainte, toate privirile sunt aţintite asupra Cotroceniului. România a ales, dar viitorul se scrie de-abia de aici înainte.
.png?width=180&height=180&cropratio=1:1&image=/images/stories/2024/incendiu(1).png)
.jpeg)
